Managementul producției

Subiectul nr1.

1.Flexibilitatea dinamica-exprima capacitatea sistemului de productie al intrep de a reactiona la un eveniment neprevazut cu caracter imprevizibil. Probabilitatea de aparitie a evenimentelor care definesc flexibilitatea dinamica este mult mai redusa. Intreprinderea tre sa fie pregatita in vederea reactionarii rapide si cu costuri mici. Un rol imp il au sistemele flexibile, bazate pe automatizare, robotizare si informatizare, de organizare structurala si procesuala a productiei, abilitatile de polivalenta ale executantilor. Gradul de flexibilitate a sistemelor de productie se masoara in doua directii principale.a)Prima directie evidentiaza viteza de reactie a sistemului, care se exprima prin durata ciclului de raspuns la modificarea mediului.(ex durata de asimilare in productie si de lansare pe piata a unui nou produs).b)marimea cheltuielilor necesare pt adaptarea sistemului la modificarea mediului, care se exprima prin costul flexibilitatii. Daca durata ciclului de raspuns poate fi stabilita relativ usor si la un nivel de aproximare acceptabil, dimensionarea costului flexibilitatii este mult mai dificila. Dificultatiile sunt generate de cele doua carac: multidimensionalitatea si gradul de risc.

Multidimensionalitatea flexibilitatii se concretizeaza in diversitatea tipurilor de schimbari care se impun. Carac nu se poate face prin intermediul unui singur indicator.

Gradul de risc mai mare in cazul celei dinamice si mai mic in cea statica, este determinat de faptul ca evolutia in viitor a mediului nu poate fi stabilita cu certitudine. Masurarea costului flexibilitatii se bazeaza pe folosirea unor modele probabilistice si a indicatorilor specifici lor. Flexibilitatea determina efecte pozitive mult mai mari decat investitiile cu caracter pregatitor efectuate anterior. Flexibilitatea generala a sistemului de productie este definita de sase tipuri principale ale flexibilitatii elementare. Dupa natura perturbatilor avem urmatoarele tipuri de flexibilitati: 1.Flexibilitatea ca volum care rezulta din aparitia unor perturbatii cantitative de dimensiuni mici ale mediului. Ea consta in cap sist de prod de a reactiona la impactul modificarilor survenite in cererea pe piata pentru un anumit produs din nomenclatorul intreprinderii.Gradul de flexibilitate depinde de raportul care exista intre costurile fixe si costurile variabile ale intreprinderii. Cu cat marimea raportului este mai mare, reflectand o pondere ridicata a CF in structura costului, cu atat flexibilitatea de volum este mai mica.2.Flexibilitatea sortimentului bazata pe perturbatii cantitative de dimensiuni mijlocii. Ea evidentiaza cap sist de prod de a raspunde la modif intervenite in cererile pe piata pentru mai multe produse. Costul flex este mai mare. Ea creste pe masura amplificarii gamei sortimentale a produselor la care se produc modificari. 3.Flexibilitatea de dezvoltare din cadranul trei are la baza perturbatii cantitative de dim mari. De a reactiona la cerinta de amplificare a act in cadrul aceluiasi sector de activitate. Include efectuarea unor investitii pentru cresterea productiei etc. 4.Flexibilitatea de produs rezultatul unor perturbatii calitative de mica amploare. Cap sist de a raspunde la cerinta asimilarii in prod si lansarii pe piata a unui nou produs. Costul flex se majoreaza cu costurile impuse de asimilarea noului produs si lansarea pe piata. 5.Flexibilitatea productiei cand sunt perturbatii calitative de dim mijlocii. Cap de a raspunde la cerinta diversificarii gamei tipologice. Costul devine din ce in ce mai mare, odata cu cresterea amplorii procesului de diversificare si inoire a gamei sortimentale. 6.Flexibilitatea tehnologica perturbatii mari cantitative. Cap de a reactiona la cerinta modif tehnologiei folosite. Costul flexibilitatii cuprinde si ch impuse de perfec tehnologiilor.

2. Balanta folosirii suprafetei de productie Necesarul de metri patrati-ore pentru executarea productiei prevazute-Nmp-ore. Nmp-ore=£Qi*Sni*tni/Kn, in care (Sni*tni)-necesarul normat de metri patrati-ore pentru executarea unei unitati de produs “I” in veriga respectiva. Disponibilul de metri patrati-ore al verigii de productie-Dmp-ore=S*Td, in care S supr de lucru a verigii considerate, Td-fondul de timp disp de folosire a supr in per respectiva.Excedentul sau deficitul de metri patrati-ore. daca Dmp-ore>Nmp-ore’Dmp-Nmp>0 si repre excedentul de metri patrati-ore cu semnul +. Daca Dmp-ore<Nmp-ore’Dmp-Nmp<0 si repr deficitul de metri patrati-ore cu semnul -. Excedentul(+) sau deficitul(-) de supr de prod. Se raporteaza excedentul sau deficitul de metri patrati-ore, calculat anterio, la timpul disponibil de fol a supr pe per considerata-Td.

In cazul existentei unui excedent avem coeficientul mediu de incarcare a supr. Kis=Nmp-ore/Dmp-ore;Kis<=1. pt asigurarea echilibrului avem urm directii: adoptarea unor masuri pentru diminuarea timpilor normati unitari si a supr normate unitare pt prod executate, asigurarea conditilor impuse de cresterea coef mediu al schimburilor de fol a supr existente, extinderea prin investitii a supr de prod ale verigilor intreprinderii.

3. Productia marfa executata

Exprima valoarea productiei finalizate sub raportul executiei in perioada considerata, care este destinata vanzarii catre clientii intreprinderii. Se include valoarea produselor executate pentru clientii intreprinderii, care au fost incepute fie in perioada pentru care se face fundamentarea indicatorului, fie in per anterioare acesteia, urmand a fi terminate in per de fundamentare. In schimb nu se include valoarea produselor finite-Pfv, a pieselor de schimb-Psv, a semifabricatelor-Sfv, si a altor bunuri materiale-Abv executate in dif verigi, val lucrarilor executate-Lc si a serviciilor prestate-Sc, valoarea prelucrarilor efectuate la materialele primite de la clienti-Pmc.Pme=Pfv+Psv+Sfv+Abv+Lc+Sc+Pmc. Val fiecarui element al prod marfa executate se stabileste prin produsul intre cantitatea de bunuri materiale destinata livrarii si pretul de vanzare unitar prestabilit sau intre vol lucrarilor executate ori al serviciilor prestate pt clientii si tariful unitar prestabilit.