Mașini, unelte și prelucrare prin așchiere

1 Aşchierea ca efect de PANA.Pt real piesei respective dintr-un semifab trebuie îndepărtat un adaos de prelucrare.Acest adaos trebuie cuprins intre supraf finala a piesei si supr iniţiala a semifab.Pt indep adaosului de prel trebuie sa ɛ o unealta numita pana.Adaosul de prel de grosimea a este îndepărtat cu o pana care se deplasează cu viteza V si actioneaza cu o forta F.Materialul semif are o anumita rez mecanica.Ea este functie de modulul de elasticitate,aceasta rez impune o conditie a.i. pana sa aibă caract mecanice decât a semif.Pana este prev cu 2 supr:Aα(fata de asezare),Aɣ(fata de degajare).Intre supr Aα si supr prelucrata apar frecari dat faptului ca materialul care se desprinde lasa in urma o supraf curate dpdv chimic.Ea nu contine oxizi este ruguroasa si are capacitatea de a freca intens Aα,ca urmare ea treabuie sa aiba o anumita inclinatie cu α pozitiv(α=6-10̊)a.i sa nu apara frecari.Pt indepart adaosului a ,pana trebuie sa aiba un ‬unghi ß(unghiu penei).Acest unghi poate fi >90̊<.Pt k aschierea sa fie eficienta este necesar ca fata de Aα sa fie inclinata catre stanga sau dreapta cu un unghi,numit unghi de degajare ɣ.Prez acestui unghi ɣ si unghiul ß face ca pana sa taie mai greu sau mai usor.Daca B<90̊-pana este ascutita,ß>90̊-pana taie mai greu.Pana este dotata sau realiz cu un tais T.Pana poseda un tais T obt ca intersectie a fetei Aα si a fetei Aɣ.Forma taisului ,o curba oarecare, tais rectiliniu.conduce la obt perform penei.Pt aschiere, pana capata denumirea de scula aschietoare,ea este realizata dintr-un material cu o rez mecanica mare a.i. printr-un tratam termic adecvat sa capete duritatea de 60-65HRC.Duritatea(HB max 350kgf/mm2 .HRC max 700kgf/mm2 .duritatea creste. Taisul este caract printr-o raza de curbura numita raza taisului.aceasta raza notata prin rn , este functie de tehnolog sau de modul de realz a supraf Aα si Aɣ,supraf sunt rectificate sau lepuite(finisare fina).marimea razei este imp la operatiile de finisare cand pe supr piesei trebuie sa ramana o rugozitate mica.Rug este imp pt buna functionare a piesei,din acest motiv M.U. poate fi de finisare sau de degrosare.Masinile de finisare sunt..masini(de rectificat;de honuit;de lepuit;de servuit)MU pt degrosare:STRUNG-cutit de strung;RABOTEZA-cutit de rabotat;MORTEZA-cutit de mortezat.;DE GAURIT-burghiul,adancitor;de FREZAT-freza;de DANTURAT.Pt realiz piesei MU trebuie sa fie prelucrata cu niste miscari de lucru:1miscare principala de viteza V si frev n;o miscare de avans Vs. si o miscare de reglare.Miscare de lucru I si II sunt caract de 2 viteze:viteza de aschiere v si viteza de avans Vs .totdeauna misc I misc principala(se consuma cea mai mare parte a energie) iar misc de avans consuma pana la 20% energie.Pt indep adaosului de prelucrare exista o miscare III de reglare,de repozitionare cu marimea t(adancimea de aschiere).

2.Generarea supraf pe MU.Pt obtinerea unei supraf oarecare sunt necesare geom 2 curbe:una generatoare si alta directoare∆.Cele 2 curbe trebuie sa execute niste misc impuse de forma supraf piesei sau de MU.Supraf ɣ si ∆ se gasesc in 2 plane ,planul denerator si planul director ∆.Pt realizarea unei curbe r cu viteza Vn.Aceasta viteza este functie de forma supr piesei.Daca supraf este plana cilindrica sau orice alta curba simpla sunt necesare de regula 2 miscaride lucru I si II, o miscare principala,cat mai simpla si o miscare de avans de generare II,interdependenta cu misc I sau cu valoare oarecare.Pt indep adaosului de prelucrare se impune o misc II,misc de reglare cu o valoare stabilita tehnologic prin fisa tehnologica.In cazul curbelor complicate:ex:evolventa,elicea,spirala,este nevoie ca acestea sa fie intr-un anumit mod1,pt obt evoleventei spatiale ∆1,dispusa intr-un plan D exista mai multe operatii:obt directoarelor ∆1 cu ajut unei drepte g pe care sunt dispuse pct A B C D.Aceste puncte sunt dispuse la dist = cu pasul danturii.Dr.g este obligata sa ruleze fara alunecare pe cercul R ,B.Rularea se obtine dat misc I si II interdependente.Dr. g trebuie sa ruleze pe cercul unghi B a.i. intre cele 2 curbe nu trebuie sa existe alunecare.=>o MU trebuie sa fie capabila sa execute2 misc legate I si II.Acest lucru se obt prin faptul ca exista 2 ramuri cinematice care au un punct comun necesar real rap VI/VII=const.In acest mod intotdeauna acest rap va fi depend de prop rotii dintate sau alea MU.Pt obtinerea RD intre RP si RPI trebuie sa existe o miscare de rulare fara alunecare,ca urmare VII’/VII=const.pe suprf plana a rotiii imaginare se vor transpune curbele ∆..ce va fi spatiala .In final =>MU trebuie sa asig obt a 2 rap VI/VII=const si VII’/VII=const,cele 2 rap complica MU prin faptul ca vor exista 2 lanturi distincte(lantul cinetic este realizat dintr-un nr de RD dispuse dupa o anumita reg legate de niste arbori.care se sprijina pe lagari si contine obligatoriu un element de antrenare motor,un elem de franare si un elem pt schimb).Pt simplificarela astfel de operatii scula aschietoare preia o miscare,obtin prin dispunerea dintilor.In cazul oper de infiletare curba directoare este o elice(misc de rot a tarodului,filierei este suficienta sa dea o misc de translatie si o misc de rotatie.In cazul prel RD,scula ,o freza melc cilindrica sau conica asigura misc I si II,dintii frezei sunt dispusi dupa o elice.

3.Strunjirea,particul strunjirii.Prelucrare prin strunjire presupune existenta unei misc de rotatie executata de catre piesa si a unei misc de translatie executata de catre scula.Misc de rotatie=misc principala;avans de generare=misc de translatie..Pe strung se real supr cilindrice,conice ,plane,elicoidale,sferice.etc.Pt realiz supr cilindrice o generatoare dispusa ┴ pe un plan dir ∆ se scrie o curba ∆ cu anumite dimens.Practic un punct de pe r se deplaseaza cu viteza Vn si descrie o curba ∆.Supraf piesei se obtine prin depl unui punct k cu Vk numita viteza de generare.Supr piesei nu impune cond asupra marimilor Vn si Vk=>strungul(MU)are n componenta un lant cinematic normal.Supr plane fig2.se genereaza numai prin existenta unei miscari de rot I si a unei misc de avans II(de generare).Daca lungimea generat ete preluata de forma muchiei aschietoare,forma taisului.Pt supr conice fig 3.o generat r este inclinata fata de urma celor 2 plane g si D de unghiul ὼ.unghiul ὼ este impus de forma suprafetei sau din cond de functionare a piesei.Pt realizarea supr conice ,un punct de pe generatoare va descrie o dir circulara,aceasta supr conica se obtine tehnologic in mai multe moduri,materializ pe taisul sculei,ca traiectorie cinematica a unui punct (vf sculei),varianta folosita pt lungimi mari ale generat r,generat r capata dimensiuni de ordinul mm sau a zecilor de mm in cazul conurilor pt scule,tesituri la intrarea sau la iesire.Pt real sup elicoidale(d) elicea sub forma unei curbe dr ∆ caract de un pas p este dispusa pe o supraf cilindrica,conica,epura,globoidala si se exprima independent cond initiala ,la o rot ,un punct de pe generat sa se deplas cu un pas

4.Strunjirea suprafetelor cilindrice..Realizarea unor astfel de supr presupune ca piesa semifabr sa execute totdeauna o misc principala de rotatie.Scula executa o miscare de generare iar m de reglare este executate totdeauna de catre scula dupa fiecare ciclu al miscarii de avans.Sculele folosite sunt numite cutite de strung cu un sg dinte,de obicei sect corpului este patrata sau dreptunghiulara,se prind in suportul port cutit care poate capata functie de modelul masinii unelte diferite forme.MU este numita strung(operatia –strunjire) si capata functie de dest diferite variante:strung(normal,frontal,carusel,automat sau semiautomat).Toate aceste M.U sunt caract prin aceea ca au o cutie de viteze pt misc principala,o cutie de avans –misc de generare,un carucior-pt realizarea deplasarii sculei si un elem de reazem-papusa mobila.Pt toate variantele de prelucrare ,param de regim V,s t se definesc astfel: viteza de aschiere reprez viteza unui punct masurata pe o traiect circulara;avansul de generareVs reprezinta distanta dintre 2 puncte parcurse de vf sculei la un ciclu al misc de rotatie->totdeauna la strunjire avansul este exprimat in mm/rot.Sculele pot fi cutite de strung normale a c d f g sau cutite de strung cu 90̊.cutite late c.Axa piesei poate fi orizontala a..e.caz in care prelucrarea se realizeaza pe strungurile || pe str autom si frontale.Pt piese cu diam mari sau agabaritice sunt folosite s .carusel.Dimensiunea piesei ,diam gaurii,diam arborelui poate depasi 16-18 m.

5.Prelucrarea sup conice interioare si exterioare. Sunt utilizate in constructia de masini ca:stifturi,bolturi,RD conice si cozile unor scule(burghie freze alezoare)unde lungimea depaseste100mm.Functie de lungimea supraf conice sunt folosite 2 variante de generare:*cu generatoare materializata(tesire) ** cu gen cinematica ,cand lungimea supraf>4m->pt generat material scula trebuie sa aiba o anumita forma.Dezavantajul esential al variantei este acela ca se uzeaza lagarele arborelui principal si cele 2 vf din papusa mobila si universal.Totusi varianta este utilizata atunci cand exista o supraf de lungime mare pe un nr ridicat de piesa.Pt serie mare unele strunguri la comanda sunt echipate cu un disp de copiat.Disp de copiat este plasat pe carucior in spate.Pt antrenarea rolei 3 surubul transversal ca al strungului se decupleaza de la misc de avans traversal.In acest mod imprimand caruciorului misc II(Vs)rola 3 va trage de surubul 10,acesta trage de sanai port cutit,deplas cutitul in misc III (t)-adancime.In timpul functionarii se cupleaza misc principala I in misc de avans II .Copierul are lungimea putin mai mare decat lungimea piesei. Αa ,g h scula aschietoare poate avea orice forma ceruta.fie de forma supraf,material,rezist N=Fz*V/427 + Fx*Vs/427+..V>>Vs