Subiecte Rezolvate Neurologie

1.Semnele clinice neurologice in s n.motor central.

a)Deficit motor – întins, caracteristic în ce priveşte topografia, paralizia putâd fi totală (plegie) sau parţială (pareză). poate fi monoplegie,hemiplegie, paraplegie triplegie, tetraplegie

b)Tulburări de tonus muscular – spasticitate, dispusă preferenţial pe anumite grupe musculare –

c) ROT – exagerate, putând evolua de la hipotonie la hipertonie.

d) Reflexele cutanate – abolite sau diminuate,

e) Semul Babinski – pozitiv (indicator sigur de leziune piramidală

f) Sincineziile globale, de coordonare pot fi prezente.

2.Cauzele hemiplegiilor.

Leziunile vasculare care determină afectarea parenchimului cerebral prin hemoragie sau ramolisment ischemic

Procesele expansive cerebrale de etiologii diverse (tumori primitive sau metastazice, hematoame, abcese; Procesele inflamatorii (encefalitele) ; Traumatismele ; Encefalopatiile infantile

3.Diagnosticul clinic si topografic in paraplegii.

Paraplegia poate fi spinală, pontină şi corticală.

a) paraplegia spinală se produce în condiţii inflamatorii, traumatice, compresive, etc. forme clinice:

1.paraplegia flască – instalată acut cu şoc spinal, tonus scăzut, ROT abolite, anestezia pentru toate modurile de sensibilitate are totdeauna nivelul deasupra regiunii inghinale. După trecerea fazei acute, apar hipertonie piramidală şi exagerarea ROT. Lipsa apariţiei unor reflexe, instalarea atrofiilor musculare şi reacţia de degenerescenţă pe unele grupe musculare confirmă asocierea leziunilor de neuron motor periferic.

2.paraplegia spastică – poate fi primitivă sau urmează după o paraplegie flescă. Clinic se manifestă prin:

-paraplegia în extensie (tendineoreflexă) – extensia coapsei şi a gambei, iar piciorul în varus equin, rotat intern, ROT vii, polikinetice

-paraplegia în flexie (cutaneoreflexă) – provocată de leziuni mari, poziţia de flexie se datorează reflexelor de automatism medular, reflexul de triplă flexie putând fi declanşat de excitaţii cutanate minime.

3.paraplegia flască tardivă – secundară unei paraplegii spastice, prin asocierea unui sindrom de neuron motor periferic determinat de degenerarea segmentului medular sublezional, secundare factorului etiologic sau unor infecţii, de obicei cu punct de plecare urinar.

b) Paraplegia pontină – are caracter spastic, produsă de leziunile bilaterale ale piciorului protuberanţei ţi se însoţeşte de semne de trunchi cerebral

c) Paraplegia paracentrală deficitul motor poate fi însoţit de crize de epilepsie jacksoniană la memebrele inferioare şi de tulburări sfincteriene.

4.Diagnosticul clinic si topografic in tetraplegii.

a)Tetraplegia spinală -nu interesează faţa; -nu are tulburări de conştienţă; -poate fi tetraplegie flască în leziunile acute, cu şoc spinal asociiind anestezie la nivelul C3 – C4. ; -apare în mielite sau traumatisme cervicale; -sindromul senzitiv este anestezic cu dispoziţie metamerică şi algic exprimat prin dureri spontane şi la -compresia maselor musculare; -dureri de elongaţie; -ROT vii şi hipertonie piramidală se întâlneşte în tetraplegia din scleroza în plăci şi compresiuni medulare.

b) Tetraplegia pontină se asociază întotdeauna cu coma. Este determinată de hemoragii pontine şi de tromboza arterei bazilare. Se produce prin leziunea bilaterală în piciorul protuberanţei.

5.Semnele clinice neurologice in s.n. motor periferic.

Deficit motor- paralizie totala . Poate fi parcelara sau extinsa la un grup mare de muschi .

Tonus muscular-scazut sau complet disparut pe intreg teritoriuparalizat

ROT sunt scăzute sau abolite,

Amiotrofia-apare destul de repede si este limitata strict la teritoriul muscular paralizat

Fasciculatiile- Apar doar in cazul disrtugerii corpului neuronului periferic.

7.Semnele de debut in boala Parkinson.

Primele semne de boală sunt de obicei puţin sugestive

- imobilitatea feţei şi lentoarea vorbirii sunt interpretate ca o stare depresivă;

- labilitatea afectivă sau stări depresive;

- oboseala rapidă, durerile nesistematizate articulare, crampe musculare şi senzatia de înţepenire pot fi considerate ca un proces reumatismal şi numai apariţia tremurăturii permite diagnosticul.

Oricare din semnele principale ale bolii :hipochinezia, rigiditatea sau tremuratura poate fi primul simptom.

Cazul tipic de boală Parkinson debutează asimetric printr-un tremor de repaus al unui membru