Subiecte Merceologia Petrolului

1.Compozitia chimica a prod petroliere tip gaze si benzine(hidrocarburi si heterocompusi)

Titei-contine hidrocarburi(care au C si H in molecule) si heterocompusi(care pe langa C si H au si S,N,O).GAZELE-au hidrocarburi C1-C4,nu contin olefine.BENZINELE-interval de distilare 30-200 d grade si contin hidrocarburi de la C5-C10(parafinice,normale si izo,cicloparafinice si aromatice).PETROLUL si MOTORINA-interval 200-300 gr C si contin hidrocarburi de la C10 C20(parafinice,cicloparafinice,aromatice si mixte).ULEIURI-fractii cu mase moleculare cu medii mari si cu structuri complexe.Distila in intervalul 360-550 gr C si hidrocarburi de la C20-C70.HETEROCOMPUSI-compusi cu Oxigen(acizi carboxilici,fenol,acetona);compusi cu azot(pirol,indol,carbazol);compusi cu Sulf:H2s hidrogen sulfurat,R-S-R', R-S-S-R'; rasini si asfaltene pe lg C,H,O,S si N.

2.proprietati fizico-chimice ale prod petroliere(densit si vascoz)

Densitatea-pt lichide repr raportul dintre masa cant de volum de produs la o anumita temp si masa aceluiasi volum de apa de obicei la 4 gr celsius.

d 20 4- 4 temp apei;20-20 gr C [SI]-kg/m3 sau g/cm3

Densitatea relativa- d1515-se determina cu metode standardizate cum ar fi picnometrul sau areometrul.

Densitatea prod petroliere la dif temp se poate determina cu ajutorul unei rel

d204 = dt4 + C(t-20) densitatea gazelor(d=masa moleculara medie/22,4 (vol molar)

Vascozitatea-aceasta da indicatii asupra frecarii interne a moleculelor intr'un lichid mai vascos.se fol pt caract uleiurilor,dar si a motorinei.

ζ=η*dv/dn unde:tau(ζ)-tensiunea superficiala in directia de curgere; dv/dn-gradientul de viteza;miu(η)-vascizit dinamica [η]si=Ns/m2 poisse Cp centripoise

Vascozitate cinematica- se not cu υ=η/d [υ]si=m2/s stokes,Cst.

Vascozitate conventionala-se not in grade engler E-orice vasc treb insotita de temp la care a fost facuta determinarea. Grade engler-repr rap dintre timpul de scrurgere a 200 cm3 produs la temp de lucru si timpul de scurgere a 200 cm3 de apa distilata(la 20 gr).Sau in secunde SAybolt S''-repr timpul de scurgere a 60 de cm3 produs printr'un anumit tip de capilara.

Indicelele de vascozit.IV-este specifica uleiurilor lubrifiante si arata var vascozit cu temp.Daca var vascozit cu temp este mica indicele de vascozit este mare si invers.

3.prop de curgere la temp coborate

In fct de natura chim a prod petroliere ,acesteau au propr diferite.Prod petr parafinice au caractere sup celor naftenice(aromatice) in multe sit,dar prod petr parafinice contin si hisrocarburi solide la temp uzuale care reduc fluiditatea prod.Pt ac caractere comportarea la temp coborate se fol anumite caractere,dintre care:

1.Pct de tulburare-temp cea mai mare la care fractia petroliera in timpul racirii se tulbura din cauza aparitiei primelor cristale formate din hidrocarburi care trec in faza solida.

2.Pct de curgere-temp cea mai mica la care fractia petr racita in cond standardizate inca mai curge(se aplica in cazul uleiurilor lubrifiante)

3.Pct de congelare-temp cea mai mare la care fractia petr isi pierde moblitatea si nu mai curge(motorina).

4.temp de filtrabilitate-temp cea mai mica la care farctia trece testul de filtrabilitate in cond standardizate.

5.temp de pompabilitate-temp la care vascozit dinamica are o anumita valoare la care prod petrolier curge.

4. curbe de distilare

Subst pure se caracterizeaza prin temp de fierbere care repr temp la care presiunea de vapori declansati din lichid egaleaza presiunea mediului.In cazul prod petr din cauza complexitatii compoz nu se poate vb de fierbere ci se vb de limite de distilare,temp medii de fierbere si curbe de distilare.

Tipuri de curbe de distilare

Distilarea diferentiala se caract prin aceea ca la o crestere mik de temp a prod incalzit are loc o degajare de vapori kre sunt eliminati imediat din sistem.PRocesul se repeta pana la vaporizarea completa a lichidului,mecanismul functionand diferential.

Curba de distilare STAS- arata temp la care distila anum procese de obicei din 10 in 10 procente volumul din prod in cond standardizate.Instalatia cuprinde un balon de 150 ml cu tub lateral cu refrigerent pt condens,termometru,sistem de incalzire si un cilindru gradat pt colectarea prod condensat.

Curba PRF-este curba pct reale de fierbere care arata temp lacare distila anum comp din prod petr.Mod de realizare:separarea neta intr componenti si vaporizarea ac in ordinea pct de firbere se realiz folosind o instalatie care cupr o coloana de fractionare care lucreaza cu ratii mari de reflux(o parte mare din lichidul obt prin condensarea vaporilor se intoarce inapoi in coloana).

Curba VE-se caract prin aceea ca vaporii care se degaja din lichid nu sunt eliminati imediat din sistem,ei fiind in contact cu lichidul pana se ajunge la un echilibru intre lichid si vapori.

5.prop legate de erdere(put calorica si pct de inflamabilitate)

puterea calorica qs(superioara)[kcal/kg,kjoul/kg]-este caract de calit degajata la arderea unui kg de combustibil in urm cond:-temp prod inainte de ardere si a prod dupa ardere este 20 gr; si prin ardere carbonului si sulfului ; apa continuta in prod este in stare lichida.

qi(inferioara)-se det in aceleasi cond ca si qs cu deosebirea ca apa este in forma de vapori.Exper put calorice q se poate det si in fct de densit prod si cont de hidrogen.

Puterea calorik la gaze-qs la pres const repr q dezv prin ardere(Nm3) unui metru cub de gaze in urma conditii:gazul combustilib;aerul pt combustie;gazele dezv tre sa pres si temp;apa tre sa fie in stare lichida.qi-se pastreaza ac conditii,doar apa sa fie in forma de vapori.

pct de inflamabilitate-petrol 30-60 gr ;motorina 50-70;uleiuri 150-250 gr celsius

Ptr deter pct de inflamabilitate se fol met standardizate ,cum ar fi:pt petrol:aparatul Abel-Pensky cu spatiu;pt motorina:ap Pensky-Martens;pt uleiuri:ap Mark Cusan.