Echipamente Electrice și Electronice pentru Autovehicule

. Sistemul de alimentare si instalatia de pornire.

Sistemul de alimentare furnizeaza energie electrica necesara alimentarii tutror

consumatorilor instalatiei pe automobile.

1. Generatorul electric care este antrenat de motor propulsator. Pe durata functionarii acestuia, generatorul alimenteaza consumatorii si incarca bacteria.

2. Regulatorul de tensiune are rolul de a stabiliza tensiunea debitata instalatiei si bateriei de catre generator.

3. Bateria de accumulator

4. Elementele de distributie si interconectare.

Instalatia de pornire: realizeaza pornirea motorului propulsor cu ardere interna. Contine un electromotor special (demaror) prevazut cu un dispozitiv electromecanic de cuplare a pinionului demarorului in coroana dintata a volantei motorului cu ardere interna.

2. Instalatia de aprindere si instalatia de carburatie electronic.

Instalatia de aprindere realizeaza la momentele precise si succesiv in fiecare cilindru scanteile necesare aprinderii amestecului carburantului din cilindri. Componenta sistemului electric al instalatiei de aprindere: -bobina de inductie, ruptor distribuitor, conductoare de inalta si joasa tensiune, comutatorul cheii de contact.

Instalatia de carburatie electrica: permite dozarea precisa si reglarea optima a amestecului aer carburant in functie de: -turatia realizata, debitul de aer admis, temperature motorului si aerului ambient, pozitia clapei de acceleratie, continutul in oxigen a gazelor de esapament

3. Aparate de masura si control.

Aparatele de masura si control realizeaza cu traductoare specific masurarea si afisarea parametrilor functionali ai motorului si automobilului.

- Volmetru (indicarea tensiunii bateriei)

- Termometru ( pt temp apei din sistemul de racire a motorului)

- manometru(pt presiunea uleiului din motor)

- litrometru(nivelul de carburant din rezervor)

- nivelmetru (lichid de frana, apa de racire, lichid parbriz)

- benzinometru( pt identificarea consumului instantaneu de carburant)

- vitezometru

- tahometru(turometru)

- dwellmetrul(pt ind. valorii unghiului dwell a avansului la aprindere)

4. Instalatia de semnalizare interna a avariilor.

: Contine:

- avertizoare (indicatoare) optice si/sau acustice, functionand prin aprinderea sau stingerea unui bec, respectiv declansarea unui semnal acustic, atunci cand parametrul de masurat atinge o valoare critica prezentand un pericol imminent pt. instalatia sau sistemul respectiv al automobilului.

- Tensiunea corecta a bateriei

- Functionarea generatorului electric

- arderea unei sigurante fuzibile

- pozitia ,,TRAS’’ a franei de mana

- pozitia ,,TRAS’’ a butonului de soc

- cresterea temperaturii lichidului de racire

- scaderea uleiului de frana

- scaderea presiunii uleiului

- (ne)functionarea unor becuri din lampi (becuri de stop) si faruri

- aparitia conditiilor de acvaplaning sau de polei

- mentinerea alimentarii unor consumatori dupa oprirea motorului.

5.Instalatia de iluminare si semnalizare exterioara optica si acustica.

Asigura pe timpul noptii sau in conditii de vizibilitate redusa iluminarea drumului si a vehiculului in interior, precum si semnalizarea schimbarii directiei de mers si/sau a franarii evitand claxonarea.

- faruri cu becuri cu incandescenta sau helogen (2 faze)

- farurui cu becuri cu halogen

- girofar

- lampi de pozitie

- lampa de stop

- lampa de iluminat nr inmatriculare

- lampa in habitaclu

- lampa de mers inapoi

- claxon si /sau siren

6. Conductoare electrice. Tehnologia de fabricare a cablajelor imprimate.

Etape tehnologice

a) prelucrari mecanice generale:- taierea la dimensiuni necesare

- decupare

- debavurarea

b) curatirea suportului prin sablare, atac chimic (acizi) spalarea cu solventi organici si cu apa demineralizata

c) imprimarea imaginii cablajului imprimat

d) decontaminarea pt indepartarea produselor reactiilor chimice care sau depus pe suport, uramta de spalari cu apa demineralizata

e) depunerea unei masti selective de lipire prin acoperirea intregii suprafete a cablajului( cu exceptia locului pt lipituri) cu o pelicula de lac termorezistent si electroizolant

f)inscriptionarea cablajului cu vopsea pt identificarea componentelor si a punctelor de masura

g) efectuarea controlului final de calitate prin inspectie vizuala pt determinarea defectelor de cablaj.

7. Rezistenta nominala si toleranta. Puterea de disipatie nominala si tensiunea nominala

Rezistenta nominala si toleranta

Rezistenta nominala, R„, este valoarea rezistentei care trebuie realizata prin procesul tehnologic si care se inscrie pe corpul rezistentei.

Toleranta, t, exprima in procente abaterea maxima admisibila a valorii reale a rezisten¬tei R fata de valoarea nominala Rn;

Unitatea de masurare a rezistentei este Q (ohm), cu submultiplii si multiplii: 1 mQ = 10~3 Q; 1 kD = 103 Q; 1 MQ = 106 Q; 1 GQ = 109 Q (mai rar). Valorile rezistentelor sunt normalizate si alcatuiesc progresii geometrice in do-meniile: 1 - 10 Q ; 10 Q. - 100 Q; 100 Q - 1000 Q etc.

Puterea de disipatie nominala $i tensiunea nominala

Pn [W] si U„ [V] reprezinta puterea electrica maxima si respectiv tensiunea electrica maxima ce se pot aplica rezistorului in regim de functionare indelungata, fara a-i modifica ca-racteristicile.

Ambii parametrii sunt electrici.

Seria de puteri uzuale standardizate este: 0,05; 0,1; 0,125; 0,25; 0,5; 1...100...250 W.

Pentru 0 functionare sigura este bine ca puterea disipata de rezistor sa fie mai mica de0,5 Pn.

8. Condensatoare. Capacitatea nominala, toleranta, puterea de disipatie.

Capacitatea nominala, Cm reprezinta valoarea capacitatii condensatorului care trebuie realizata prin procesul tehnologic. Ea se inscrie pe corpul condensatorului si se masoara in anumite conditii de temperatura si frecvenja. Unitatea de masura a capacitatii este faradul [F]

1 pF= 10"12F; 1 nF= 10"9F; 1 pF = 10"6F; 1 mF = 10"J F.

Toleranta, t [%], determina abaterea maxima a valorii reale a capacitatii fata de cea nominala.

Pentru C„ < 1 uF, capacitatea nominala respecta valorile normalizate din seriile Ef>. E12, E24, E4§ stabilite pentru rezistoare, cu tolerantele core spunzato are.

Pentru C„ > 1 uF, valorile si tolerantele depind de firma producatoare. Pentru condensatoare electrolitice se dau toleranfe nesimetrice: 0%...+50%; 0%...+80%; -10%...+30%;'-10%...+100%; -20%...+80%.

Tensiunea nominala, t/„[V], este tensiunea continua. maxima sau tensiunea alternative eficace maxima care se poate aplica continuu, in gama temperaturilor de luru. Valorile tensiu-nii nu sunt normalizate. dar uzuale sunt urmatoarele valori:4, 6, 10, 12, 15. 16.25,40, 50, 63,70. 100, 125,250,350,450. 500, 630, 1000 V.

9.Bobine. Inductivitate, inductivitate mutuala

Inductivitatea (inductanta)

Inductivitatea unei bobine, £, reprezinta raportul dintre fluxul magnetic propriu $ si curentul IL care parcurge bobina:L=Ф/IL[H]

Inductivitatea caracterizeaza comportamentul util al bobinei ideale ca element reactiv si depinde de forma, dimensiunile, numarul de spire, permeabilitatea relativa a rniezului si ternperatura,Valorile uzuale se exprima in: [nH], [uH], [mH], [H].

10. Acumulatori auto.Clasificare. Dupa fenomenele fizico-chimice care stau la baza functionarii lor.

După fenomenele fizico-chimice care stau la baza funcţionării lor, acumula¬torii pot fi cu reacţii electrochimice sau fară reacţii chimice (condensator). 1.1. Acumulatori cu reacţii electrochimice

Reacţiile electrochimice pot fi ireversibile, reversibile şi de combustie.

Acumulatorii care funcţionează pe baza reacţiilor electrochimice ireversibile şi reversibile utilizează o pereche de substanţe care produce o anumită tensiune electro¬motoare prin intermediul electrozilor pozitivi (anozi) respectiv negativi (catozi) situaţi într-un electrolit. Tensiunea electromotoare corespunzătoare perechii de substanţe are valori de 1...2V, fapt ce impune conectarea în serie a mai multor celule (elemente) cu asemenea perechi de substanţe pentru a obţine valorile nominale ale tensiunii (UN = 12V, 24 V, 36 V etc.). Curenţi de intensitate mai mare rezultă din legarea în paralel a celulelor, iar combinaţia serie-paralel realizează ambele deziderate.

Acumulatorii cu reacţii electrochimice reversibile sau acumulatorii „secun-dari" cedează energia electrică înmagazinată în urma reacţiilor chimice dar pot fi reîn-cărcaţi. Aceştia conţin material de intercalare în anod. Intercalarea chimică reprezintă incluziunea reversibilă a unei molecule sau grup de molecule între alte două molecule

sau grupe de molecule, fenomen care conduce la distorsiuni de structură.

- Acumulatori acid cu plumb - încă cele mai utilizate în domeniul auto;

11. Dupa modul de exploatare.

După modul de exploatare

4.1. Acumulatorii pentru iluminat debitează un curent mic un timp îndelungat, fiind utilizate la calea ferată, şantiere de construcţii etc.

4.2. Acumulatorii pentru pornire-iluminare-aprindere se utilizează la pornirea motorului termic, la alimentarea sistemului de aprindere sau a sistemului de iluminat atunci când nu debitează generatorul, fiind astfel cele mai folosite pe autovehicule. Au curenţi mari la pornire, pentru un timp scurt (sub 5 sec) şi gradul de descărcare redus, deoarece după pornire sunt reîncărcaţi de un generator.

4.3. Acumulatorii de tracţiune au curenţi în impuls cu valori mari pentru scurt timp şi un grad ridicat de descărcare.

4.4. Acumulatorii staţionari furnizează un curent cu valori medii timp îndelungat, având un grad foarte mare de descărcare. Se utilizează în centrale telefonice, fiind în execuţie deschisă.