Instiutii Europene

Cetatenia Europeana – nu dizolva cetatenia statului al carui cetatean este, cetatenii Uniunii Europene avand doua cetateniisi anume, cea a statului sau si cea a Uniunii Europene. In legatura cu problema dublei cetatenii, s-a avut in vedere faptul ca orice persoana are, de regula cetatenia statului sau, care ii confera anumite drepturi si abligatii. Cetatenia dubla europeana trebuie sa fie un complement al cetateniei nationale si nu a substituire a acesteia. De aici deducem ca cetatenia de baza a oricarei persoane este stabilita conform normelor juridice interne, iar cetatenia europeana este o consecinta a detinerii unei cetatenii a unui stat care este membru al Uniunii Europene.

Cetetenia europeana a fost instituita prin tratatul de la Maastricht.

Persoanele care beneficiaza de cetatenia europeana se bucura de o serie de drepturi:

- dreptul la libera circulatie si sejur intre statele membre ale U.E.

- dreptul de rezidenta in orice stat in afara statului de cetatenie.

- dreptul de a participa la alegerile locale.

- dreptul de a se adresa de pe teritoriul oricarui stat “avocatului poporului” al Parlamentului European.

- dreptul de petitionare – orice cetatean european poate sa prezinte, individual sau in asociere cu alti cetateni ai Comunitatilor, cereri sau doleante Parlamentului European.

- dreptul la vot – la alegerile nationale si europene reprezinta o alta consecinta a recunoasterii calitatii de cetatean european. Unele state acorda drepr de vot strainilor (Danemarca si Olanda) in timp ce altele nu recunosc acest drept decat cetatenilor proprii (Franta si Germania). Tratatul de la Maastricht reitereaza necesitatea adoptarii unei proceduri referitoare la conditiile de aligibilitate si desfasurare a votarilor pentru toate statele membre.

- dreptul de a te adresa oricarei ambasade a oricarui stat membru al Uniunii Europene atunci cand te aflii intr-un stat tert iar statul national al respectivei persoane nu este reprezentat

Realizari ale U.E.

Realizarea pietei interne sau unice – notiunea de piata interna a fost introdusa in Actul Unic European. Conceptul de piata comuna este apreciat ca avand un caracter neoliberal, putand fi definit ca o arie geografica unica, substituita ariei geografice nationale care fuzioneaza si care se aplica regulile economiei de piata. Aceasta presupune aplicarea unor reguli privind concurenta, suprimarea barierelor vamale nationale si aplicarea unor tarife vamale comune. Piata interna este reglementata de Tratatul C.E. ca fiind un spatiu caracterizat prin inlaturarea intre statele membre a obstacolelor privind libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor.

Politicile comune – in tratatul C.E.E. sunt prevazute politicile comune in domeniul comercial, agricultura, pescuit si in domeniul transporturilor.

- politica comerciala – are in vedere pe langa spatiul economic intern si cel extern, atribuindu-se competente comunitare in ceea ce priveste tarifele vamale, politica exporturilor, negocierea acordurilor comerciale externe si masuri de protectie comerciala. In caets domeniu, Comunitatile au competenta exclusiva, ceea ce inseamna ca statele sunt lipsite de competenta proprie.

- politica agricola si in domeniul pescuitului – aceste domenii sunt rezervate competentei comunitare. Si in acest domeniu se aplica regulile liberei circulatii si protectiei fata de exterior, dar prim mecanisme specifice, nu prin aplicarea tarifului vamal comun.

- politica in domeniul transporturilor – transporturile sunt incluse in categoria serviciilor si sunt considerate ca un element important pentru realizarea pietei interne, motivul atentiei speciale constand in importanta deosebita a acestui domeniu pentru sustinerea dezvoltarii celorlalte sectoare de activitate. Este un domeniu rezervat competetntei comunitare.

- politica economica si monetara – reprezinta un domeniu de o deosebita extindere in cadrul Tratatului de la Maastricht. Este domeniul de competenta al Comunitatilor, iar politica economica urmeaza sa ramana in sfera de activitate a statelor. Sistemul European al Bancilor Centrale stabileste si aplica politica monetara a Comunitatii, fondata pe economia de piata si mentinerea stabilitatii preturilor, interzicandu-se si bancilor centrale nationale sa finanteze prin orice mijloace deficitul public. Emisiunea de moneda este de competenta B.C.E. nefiind valabile decat monedele emise de catre B.C.E. sau de catre bancile nationale autorizate de catre acestea.