Știința materialelor

Notiță
8/10 (1 vot)
Conține 2 fișiere: docx
Pagini : 17 în total
Cuvinte : 12569
Mărime: 141.19KB (arhivat)
Cost: 5 puncte

Extras din document

STRUCTURILE FONTELOR ALBE ŞI CENUŞII

1. Consideraţii generale

Grupul aliajelor Fe-C cunoscute sub denumirea de fonte.

fonte albe- au conţinuturi relativ ridicate de carbon (2,11 –6,67%),fie dizolvatîn ferită şi separat sub formă de cementită (Fe3C) şi facparte din sistemul Fe – Fe3C;

fonte cenuşii - dizolvat în ferită şi separat sub formăde grafit şi facparte din sistemul fier – grafit.

2. Fonte albe

- aspectului argintiu pe care îl prezintă în suprafeţele de rupere, conţinutul de C 2,11 – 6,67%. Factorii care favorizează obţinerea fontelor albe sunt viteza de răcire la solidificare, care este mai mare decât cea corespunzătoare echilibrului termodinamic, precum şi un conţinutapreciabil de Mn şi redus de Si.

După conţinutul în carbon, fontele albe pot fi împărţite în trei clase:

Fonte albe hipoeutectice, conţin 2,11 – 4,3%C şi au structura la temperatura ambiantă alcătuită din perlită, cementită secundară şiledeburită transformată. / Fonte eutectice, conţin 4,3%C şi au structura alcătuită, la temperatura ambiantă, din amestec mecanic, denumit ledeburită transformată. /Fonte albe hipereutectice, conţin 4,3 6,67%C şi au structura alcătuită,la temperatura ambiantă din cementită primară şi ledeburită

Fazele existente în structura metastabilă a fontelor albe:

a) imediat după solidificare:

- soluţia solidă de C în Feγ (Austenită, A);

- cementită, Fe3C (primară Cem şi eutectică Ceme).

b) La temperatura ambiantă:

- soluţia de C în Feα (ferită, F);

- cementita Fe3C (primară Cem’, eutectică Ceme, secundară

Cem’’, eutectoidă Cemeu, terţiară Cem’’’).

Din asocierea în diferite moduri a acestor faze rezultă constituenţiifontelor albe: perlita (eutectoid), ledeburita (eutectic) şicementita.Eutecticul se solidifică la 1148C având 4,3%C şi este alcătuitdin cementită eutectică şi austenită saturată în C. Fontele albe de interes practic sunt dure (350 –600 HB) şi deosebit de fragile, fiind lipsite de alungire.

Fontele albe sunt folosite, în general, la elaborarea fontelor cenuşii şi a oţelurilor, sau pentru turnarea pieselor rezistente la uzurăprecum şi la turnarea pieselorsupuse tratamentului de maleabilizare.

3. Fonte cenuşii cu grafit lamelar

-aspectului cenuşiu-închis pe care îl prezintă în suprafeţele de rupere şifac parte din sistemul stabil (fier - grafit). Factorii care favorizează obţinerea lor sunt viteza mică de răcire la solidificare şi prezenţa Si şi Al în topitură, în cantităţi bine determinate. Rezultatele experimentale arată că fontele cenuşii cu grafit lamelar sunt, de fapt, aliaje ternare Fe-C-Si, elementul decisiv în obţinerea carbonului liber (grafit) fiindsiliciul. Spre deosebire de fontele albe, fontele cenuşii se clasifică numai după structura masei metalice de bază.

+Fosfor (0,1-0,2%P)=>eutecticul fosforos(1,96%C şi 6,89%P) la 953C. La conţinuturi +, eutecticul fosforos se repartizează sub formă de reţea celulară micşorând caracteristicile de plasticitate şi mărindu-le pe cele de duritate. La conţinuturi mai reduse, fosforul influenţează favorabil proprietăţile de turnare ale fontei, mărind fluiditatea acesteia.

După structura masei metalice se deosebesc următoarele tipuri de fonte cenuşii cu grafit lamelar:

- feritică ( ferită şi grafit) - perlitică( perlită lamelară şi grafit) - ferito-perlitică (perlito-feritică) = ferită, perlită şi grafit - fontă cenuşie fosforoasă (perlită, eutectic fosforos şi grafit) - fontă pestriţă, la care se evidenţiază atât aspecte structurale specifice fontelor albe (perlită, cementită şi ledeburită) cât şi fontele cenuşii (perlită şi grafit)

Particularitati:preţuri scăzute, bune proprietăţi tehnologice (de turnare) şi slabe caracteristici de exploatare (în special cele de plasticitate). Elaborarea se efectuează în agregate simple şi economice (cubilouri), la temperaturi coborâte (circa 1420C). Se dizolvă cantităţi reduse de gaze. Ele prezintă contracţie foarte mică la solidificare (sub 1,5%) şi deci goluri de contracţie (retasuri) în cantităţi reduse, fiind în acelaşi timp foarte fluide, motiv pentru care se pot turna în piese cu pereţi foarte subţiri (≥2mm). Duritatea 160 – 200 HB, precum şi prezenţa grafitului în structură, conduc la un comportament optim în procesul de prelucrare prin aşchiere.Rezistenţa de rupere la tracţiune este relativ redusă (100 – 350N/mm2), alungirea şi tenacitatea fiind apropiate de zero. Fontele cenuşii se disting prin rezistenţă la compresiune şi capacitate de amortizare a vibraţiilor, motiv pentru care sunt utilizate la execuţiabatiurilor maşinilor unelte. Fontele cenuşii cu grafit lamelar sunt cele mai ieftine aliaje Fe-C şi, datorită caracteristicilor tehnologice superioare, sunt utilizate pe scară largă la turnarea unui sortiment bogat de piese: elemente de radiatoare pentru încălzire, fitinguri, conducte pentru transportul apelor reziduale, băi, batiuri pentru maşini unelte, carcase pentru reductoare şi cutii de viteze, chiulase şi galerii de evacuare pentru motoare cu explozie, etc

Preview document

Știința materialelor - Pagina 1
Știința materialelor - Pagina 2
Știința materialelor - Pagina 3
Știința materialelor - Pagina 4
Știința materialelor - Pagina 5
Știința materialelor - Pagina 6
Știința materialelor - Pagina 7
Știința materialelor - Pagina 8
Știința materialelor - Pagina 9
Știința materialelor - Pagina 10
Știința materialelor - Pagina 11
Știința materialelor - Pagina 12
Știința materialelor - Pagina 13
Știința materialelor - Pagina 14
Știința materialelor - Pagina 15
Știința materialelor - Pagina 16
Știința materialelor - Pagina 17

Conținut arhivă zip

  • Stiinta Materialelor
    • SM verso.docx
    • SM.docx

Alții au mai descărcat și

Studiul Solidificării Pieselor Turnate din Fonta Cenușie

CAPITOLUL I CARACTERISTICILE FONTEI CENUSII 1.1 CARACTERISTICI STRUCTURALE Caracteristic pentru structura fontelor cenusii este prezenta...

Clasificarea Fontelor

Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care contin peste 2,11 % C si isi termina solidificarea cu un palier eutectic. Se caracterizeaza prin...

Fonte

Fonta este aliajul fierului cu carbonul, care conţine între 2,06% si 4,3% carbon. În afară de fier şi carbon, atât fontele cât şi oţelurile, mai...

Tratamentul termic al pieselor din fontă cu grafit nodular

Fontele sunt aliaje ale fierului cu carbonul care contin intre 2,11 si 6,67 % C si isi termina solidificarea cu palier eutectic. Fontele cu grafit...

Tehnologia Materialelor

PRINCIPIUL OBT PIESEI PRIN TURNARE:obt unei piese prin turnare consta in umplerea unei cavitati cu topitura mat sau aliajului.pt piesa 1 se fol un...

Proiect știința materialelor

Metalurgia Pb – Zn-lui are ca scop asigurarea necesarului de plumb si zinc sub forma de lingouri, în cantitati si la calitatea corespunzatoare,...

Proprietățile fizico-mecanice și de exploatare ale fontei cu grafit nodular

Prin determinarea proprietăţilor mecanice în condiţii de exploatare s-a constatat că proprietăţile mecanice ale fontei cu grafit nodular sînt pe...

Caracteristici Materiale Conductoare

Tabelul 1 Principalele caracteristici ale cuprului Denumirea caracteristicii Unitatea Valori de măsură Cupru recopt Cupru ecruisat Densitatea...

Te-ar putea interesa și

Materiale Compozite

MATERIALE COMPOZITE Materialul compozit este un ansamblu format din două sau mai multe corpuri, cu structură şi proprităţi diferite care, prin...

Știința materialelor

Material - substanta sau amestecuri de substante destinate unui anumit scop practic. Preocuparile stiintifice si tehnologice care stau la baza...

Recenzie Perspectiva economică

Introducere Israel M. Kirzner ( Yisroel Mayer Kirzner ) s-a nascut la 13 februarie 1930 in Londra, Anglia, ca fiu al unui bine cunoscut rabin. A...

Chimie - Curs 7

Curs Nr. 7 Materiale compozite 7.1. Introducere Sfârsitul secolului XX este considerat de catre numerosi specialisti ca fiind epoca materialelor...

Proiect știința materialelor

Metalurgia Pb – Zn-lui are ca scop asigurarea necesarului de plumb si zinc sub forma de lingouri, în cantitati si la calitatea corespunzatoare,...

Știința Materialelor

CAP. I INTRODUCERE IN STIINTA MATERIALELOR 1.1 OBIECTUL STIINTEI MATERIALELOR Materialele sunt substanţe care datorită proprietăţilor lor...

Știința materialelor

5 Arhitectura spatiala a cristalelor 3.1.- Starea fizică a materialelor Toate substanţele pot fi, în principiu, în trei stări fizice distincte:...

Știința și ingineria materialelor

Curs I Introducere in stiinta materialelor Inca de acum 3 milioane de ani, din Paleolitic( grecul, paleos- vechi si lichios- de piatra).De cand...

Ai nevoie de altceva?