Psihologie politică

Cun comuna – particularitati- cunoasterea comuna nu este neaparat invalida, dar nu este in mod necesar valida; realitatea socio-umana este direct accesibila omului comun; realitatea socio umana este foarte accesibila- omul poate sa inteleaga gandurile si actiunile celorlalti si sa ajunga la rezultate valide ; unii oameni au strategii subtile de testare a realitatii socio umane find adevarati experti in spatial lor de viata- ei emit ipoteze, testeaza reactii, ajungand la rezultate valide uneori; oamenii pot fii buni cunoscatori ai realitatii socio umane- multe dn astfel de experiente fiind stocate in proverbe; C.C este puternic stratificata – unele rezultate fiind valide altele invalide, unii sunt buni cunoscatori atii slabi; CC este de multe ori subiectiva – tendinta oamenilor de a absolutiza, in CC se face deseori cunfuzie intre familiar si cunoscut; CC se bazeaza de cele mai multe ori pe legaturi aparente, nu pe legaturi cauza-efect. CC ii lipseste precizia. Contradictiile CC apar datorita cunoasterii rapide prin strategii eronate “90x90” 20x20

Cun stiintifica- cercetarea in st politice presupune cercetare de teren empirica cu instrumente specifice care sa indeplineasca urmatoarele scopuri mari ale unei cercetari sa descrie- sa enumere caracteristicile esentiale ale unei realitati socio umane. Pt a descrie, uneori trebuie sa recurgem la definirea unui concept- adica transpunerea lui in unitati observabile. Sa faca predictii pe baza datelor cunoscute ; Sa explice legaturile cauza – efect ; Sa controleze- sa putem afla facorii care influenteaza un anumit fenomen.

O cercetare viabila trebuie sa indeplineasca urmatoarele princpii: fidelitatea- caracteristica unei cercetari ca atunci cand facem cercetarea/masurarea a doua oara sa obtinem acelasi rezultat; Validitatea – cercetarea sa arate ceea ce si-a propus sa arate Cumulativa – sa se bazezxe pe cercetari anterioare Economica – sa explice un numar cat mai mare de fapte particulare pe baza unui numar cat mai mic de teorii ; Publica – sa descrie procedeul prin care a fost facuta cercetarea pentru a putea fii facuta si de altii

Metodologia – ansamblul metodelor si tehnicilor aplicate in realizarea si finalizarea cercetarilor socio umane ; Disciplina care studiaza metodele si tehnicile aplicate in realizarea si finalizarea cercetarilor tinand cond de faptul ca subiectii cercetati sunt oameni care constientizeaza si iau o anumita pozitie fata de cercetari. Orice cercetare este intruziva si reactiva Amenintari la validitatea unei cercetari – intr-o cercetare pe termen lung subiectii se schimba, evolueaza- nemaifiind aceiasi ca la inceput; efectul testarii repetate- aplicand acelasi instrument de mai multe ori oamenii se pot plictisi; degradarea instr de masura – obisnuinta cu chestionarul; regresia statica- la a doua aplicare rezultatul nu mai e acelasi ; evenimentele externe ; reactivitatea subiectilor- cercetarea trezeste retineri inhibitii efecte de prestigiu/ fronda a subiectilor ; erori de selectie – esantionare gresita ; moartea experimentala – in unele cercetari este necesar sa testam aceiasi indivizi de mai multe ori “ pierderea subiectilor” ; consemnele implicite – uneori participantii intuiesc ce urmareste cercetarea si cauta sad ea raspunsurile ce le mai bune . Se recomanda – oferirea de informatii false sau limitate despre cercetarea; cercetarea in dublu orb

Caracterizarea metodelor Dupa caracter – obiective cantitative nomotetice subiective calitative Dupa temporalitate – istorice descriptive . O alta caracterizare – non experimentale ( cercet nu infl) experimentale (intervine) de cercetare a dezvoltarii