Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă

Proiect
7/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 11 în total
Cuvinte : 4420
Mărime: 52.93KB (arhivat)
Publicat de: Iustin Anghel
Puncte necesare: 8
Facultatea de Stiinte Economice si Administratie Publica
Universitatea "Stefan cel Mare", Suceava

Cuprins

  1. 2.0. INTRODUCERE 2
  2. 2.1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ. DEFINIȚIE ȘI TRĂSĂTURI 2
  3. 2.2. RELAȚIA DINTRE ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI PUTEREA EXECUTIVĂ 3
  4. 2.3. NOȚIUNEA DE AUTORITATE A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE 5
  5. 2.4. SARCINILE ȘI COMPETENȚELE AUTORITĂȚILOR ADMINISTRAȚIEI PUBLICE. NOȚIUNI ȘI CLASIFICĂRI. 5
  6. 2.5. ORGANIZAREA TERITORIALĂ ȘI STRUCTURALĂ A ADMINISTRAȚIEI PUBLICE. 6
  7. 2.6 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI MEDIUL SOCIAL 7
  8. 2.7 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI MEDIUL POLITIC 8
  9. 2.8 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI MEDIUL JURITIC 8
  10. 2.9 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI MEDIA 9
  11. 2.10 ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ȘI REFORMA 9
  12. 2.11 BIBLIOGRAFIE 10

Extras din proiect

2.0. INTRODUCERE

Cunoașterea științifică a unei anumite materii presupune identificarea noțiunilor cu care operează știința care are drept obiect materia respectivă, ca prin intermediul acestor noțiuni să se dezvăluie esența fenomenului de cercetat.

Prezentarea unui punct de vedere asupra acestei noțiuni care să dea satisfacție exigențelor științifice actuale, ne obligă mai întâi la o succintă analiză a fenomenului administrativ în general. Normele dreptului administrativ în raport cu normele dreptului constituțional “guvernează și orientează” reglementările juridice civile din sfera administrației publice, dând sensul exercitării competenței organelor administrației de stat sau ale comunităților locale.

În orientările unor doctrinari asupra obiectului dreptului administrativ se pretinde ca dreptul civil, dreptul muncii etc., reglementează conținutul competenței organelor administrației de stat iar normele de drept administrativ reglementează doar modalitățile de exercitare a competenței organelor administrației de stat.

Societatea omenească organizată în stat suveran are interesul, dar și calitatea ca între persoanele fizice și juridice sa domneasca ordinea, înlăturând dezordinea, să păzească granițele țării și securitatea statului, să asigure o instruire a populației, circulația cetățenilor, asigurarea veniturilor bănești necesare acoperirii cheltuielilor funcționarii organelor sale, gospodărirea domeniului public și alte necesității pentru buna funcționare a statului. Pentru realizarea acestor sarcinii, statul înființează servicii publice, de menținere a ordinii, de educație, finanțe publice, de pază a granițelor țării etc.

Toate aceste servicii publice, organizate într-un sistem de organe, alcătuiesc administrația publică. Raporturile sociale dintre organele administrației publice, precum și dintre acestea și particulari (persoane fizice ore și juridice) sunt reglementate de normele dreptului administrativ și devin raporturi juridice de drept administrativ.

2.1. ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ. DEFINIȚIE ȘI TRĂSĂTURI

Administrația publică poate fi înțeleasă, sub două aspecte și anume unul formal și unul material. Sub aspect material, poate fi percepută ca fiind acea activitate de organizare a executării și de executare în concret a legii și realizată prin actele specifice emise, adoptate și în explicarea legii, realizată de autoritățile administrației publice în regim de putere publică. Iar din punct de vedere formal, administrația publică reunește totalitatea autorităților administrației publice.

Administrația publică se poate defini ca acea categorie a autorităților de stat constituită în temeiul aceleiași funcții (forme) fundamentale de activitate executivă pe care o înfăptuiesc și prin care se realizează, în mod specific, puterea publică. De asemenea administrația publica mai poate fi definită și ca activitatea de organizare și de executare în concret a legii, cu caracter dispozitiv și prestator, care se realizează în principal de organele administrației publice și în subsidiar și de celelalte organe ale statului, precum și de organizații particulare și de interes public.

Din definiție desprindem următoarele note dominante :

- Activitate realizată numai de autorități executive și administrative pe care le intitulăm autoritățile administrației publice.

- Activitatea de aducere la îndeplinire a legii sau, după caz de organizare sau realizare efectivă a serviciilor publice.

- Activitate ce se realizează în regim de putere publică, adică prin intermediul prerogativelor, acordate de Constituție și legi, ce fac să prevaleze interesul public atunci când este în conflict cu interesul particular.

Noțiunea de administrație publică (de stat) este importantă în studiul dreptului administrativ și cel al științei administrației, deoarece sub aspect organic sistemul administrativ este cel care înfăptuiește, în principal, activitatea executivă a statului, iar sub aspect funcțional actul decizional administrativ reprezintă cea mai importantă formă concretă prin care se manifestă autoritatea acestui sistem.

Administrația publică are următoarele caracteristici generale după cum urmează:

- reprezintă un sistem unitar ce reunește în cadrul ei, în baza relațiilor juridice (dintre care unele sunt ierarhice), autorități, aflate pe diferite nivele ale organizării administrative, conduse de guvern;

- activitatea executivă îndeplinită de ea este constituită din acțiuni de prescriere sau de dispoziție - constituite din reglementări - și acțiuni de prestație, declanșate din oficiu sau la cerere, vizând activitatea concretă de aplicare a legii în situații și asupra unor subiecte strict determinate (de exemplu: stabilirea și încasarea impozitelor, sancționarea contravențiilor, emiterea autorizațiilor de diverse feluri, școlarizarea elevilor, etc.);

- administrația este structurată funcțional și teritorial, fiind alcătuită din autorități publice și instituții publice ce dispun de stabilitate instituțională și continuitate funcțională, necesare îndeplinirii sarcinilor de durată și de moment care le revin;

- activitatea executivă este formalistă întrucât se realizează cu respectarea anumitor proceduri - sub sancțiunea nevalabilității acțiunilor săvârșite cu încălcarea regulilor ce le guvernează - și, în cea mai mare parte a ei, este și juridică prin efectele produse, adică prin drepturile și obligațiile rezultate.

Activitatea de prestație se realizează prin acte juridice, dar și prin operațiuni materiale.

Administrația publică reprezintă ansamblul activităților Președintelui României, Guvernului, autorităților administrative autonome centrale, autorităților administrative autonome locale și, după caz, structurilor subordonate acestora, prin care, în regim de putere publică, se aduc la îndeplinire legile, sau, în limitele legii, se prestează servicii publice.

Din această definiție se desprind următoarele trăsături:

- este o activitate realizată în principal de autorități executive și administrative denumite generic în dreptul administrativ autorități ale administrației publice;

- este o activitate de ducere la îndeplinire a legii sau, după caz, de organizare sau de realizare efectivă a serviciilor publice;

- este o activitate ce se realizează în regim de putere publică, prin intermediul prerogativelor constituționale sau legale ce fac sa prevaleze interesul public.

Bibliografie

1. Lect. Univ. dr. Petronela Scutariu - Știința Administrației - curs de învățământ la distanță

2. Paul Negulescu - Tratat de drept administrativ , vol. I ed. a II a,București,1996

3. Iorgovan Antonie, Tratat de drept administrativ, Ed. Nemira, București, 1996

4. Negoiță Alexandru, Știința administrației, București, 1972

5. Tabără Vasile, Știința administrației, București, Ed. Universității Naționale de Apărare "Carol I" , 2013

Preview document

Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 1
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 2
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 3
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 4
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 5
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 6
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 7
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 8
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 9
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 10
Administrația publică între social, politic, juridic, media și reformă - Pagina 11

Conținut arhivă zip

  • Administratia publica intre social, politic, juridic, media si reforma.docx

Alții au mai descărcat și

Fundamente conceptuale privind știința administrației

INTRODUCERE Amploarea și complexitatea nevoilor sociale au impus pe planul cercetării administrația publică, ca principal domeniu de studiu, dar...

Caiet de practică - Primăria Municipiului Botoșani

1. Prezentarea institutiei publice 1.1. Denumirea institutiei, profil, obiectiv de activitate Botosani este municipiul de resedinta al judetului...

Mijloace și tehnici de comunicare - Relațiile cu media

furnizeză informații mediei; propun material precum fotografii, casete video, reprezentări grafice a informației asistate de calculator, etc;...

Structura pentru sprijinirea dezvoltării urbane durabile

Având în vedere importanța și compexitatea dimensiunii urbane a politicii de coeziune în perioada 2014-2020 și ținând cont și de experiența...

Administrație publică

STATUL - reprezintă forma instituționalizată de organizare politică a unei colectivități umane constituite istoric și localizate geografic pe un...

Organizații europene și euroatlantice

Istoria recenta a Europei este strâns legată de eforturile realizate imediat după cel de-al II Război Mondial. În prezent, vorbim de o Uniune...

Sistemul bugetar și politica bugetar-fiscală a statului

2.1 Bugetul - verigă de bază a sistemului financiar al ţării În economia contemporană bugetul public constituie veriga centrală a sistemului...

Statistică socială

Parametri descriptivi Acest capitol este unul hotarâtor în ce priveste importanta sa în economia întelegerii statisticii descriptive, dar si în ce...

Te-ar putea interesa și

Principiul subsidiarității în administrația publică românească

INTRODUCERE Principiul subsidiarităţii reprezintă o modalitate de organizare politică de proximitate, care îmbină necesitatea suveranităţii cu...

Ai nevoie de altceva?