Analiza comparativă a dimensiunii și structurii resurselor financiare publice în România și Slovenia

Capitolul 1. Strucura resurselor financiare publice conform clasificației oficiale

1.1 Sinteza clasificației bugetare a resurselor financiare publice

Resursele financiare publice desemnează ansamblul mijloacelor bănești care sunt necesare într-o anumită perioadă de timp pentru realizarea obiectivelor economico-sociale .

Evoluția istorică a resurselor financiare publice prezintă diverse modificări, iar structura acestora este diferită de la o țară la alta. Conform literaturii de specialitate, formele resurselor financiare publice sunt delimitate în funcție de următoarele criterii:

I. În funcție de conținutul economic, acestea se concretizează în:

- Resurse fiscale (taxe, impozite, contribuții obligatorii) ;

- Resurse nefiscale (venituri obținute de către autoritățile publice din exploatare întreprinderilor și proprietăților ce le aparțin) ;

- Resurse de trezorerie ( vânzări de titluri de stat) ;

- Resurse din emisiunea (inflaționistă) de monedă;

- Resurse împrumutate pe termen mediu și lung.

II. În funcție de ritmicitatea încasării lor de la buget, ele se împart în:

- Resurse ordinare/obișnuite (impozite, taxe) ;

- Resurse extraordinare (împrumuturile de stat).

III. După nivelul administrativ la care se mobilizează, regăsim:

- Resurse ale administrației centrale;

- Resurse ale administrațiilor locale;

- Resurse ale asigurărilor sociale.

IV. După componentele bugetului consolidat, resursele financiare sunt:

- Resurse ale bugetului de stat;

- Resurse ale bugetelor locale;

- Resurse ale asigurărilor sociale de stat;

- Resurse cu destinație specială.

V. În funcție de locul de proveniență, acestea sunt:

- Resurse interne (venituri fiscale și nefiscale, împrumuturile publice interne, emisiunea de monedă);

- Resurse externe (ajutoarele financiare, donațiile).

1.2 Diferențele existente dintre abordarea teoretică și cea legislativă

Printre factorii care ilustrează diferențele existente ale resurselor financiare publice dintre abordarea teoretică și cea legislativă regăsim dezvoltarea societății și modul prin care o percepem. Astfel că, o diferență dintre abordarea teoretică și cea legislativă reiese tocmai din modul de clasificare divers al resurselor financiare publice.

Din perspectiva abordării legislative, resursele financiare publice sunt ilustrate în funcție de conținutul economic în venituri curente, venituri din capital, subvenții și operațiunile financiare. O altă diferență constă tocmai în faptul că veniturile din cadrul abordării legislative reprezintă formele principale de administrare si mobilizare a resurselor publice. În schimb, veniturile fiscale în abordarea teoretică desemnează procesele economice de redistribuire a produsului intern brut sau avuției naționale de la persoane fizice și juridice, la dispoziția autorităților publice .

În concluzie, din perspectiva abordării teoretice, resursele financiare publice sugerează prin caracterul limitat restricția sau constrângerea bugetară , pe când prin intermediul abordării legislative se evidențiază modalitățile acestora de procurare.