Construire centru de servicii educaționale Vreau șansa mea

1. Identificarea investiţiei şi definirea obiectivelor

Scopul analizei cost-beneficiu este de a determina dacă este oportună finanțarea unui anumit proiect și dacă este necesar implicarea fondurilor structurale în realizarea acestuia.

Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale, are în vedere stabilirea liniilor directoare şi a unui cadru instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei.

Direcţia de Asistenţă Socială Dâmboviţa este instituţie publică de interes judeţean cu personalitate juridică, ce funcţionează în subordinea Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Rolul Direcţiei de Asistenţă Socială este de a asigura la nivel judeţean aplicarea măsurilor, politicilor şi strategiilor de asistenţă socială în domeniul protecţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor cu handicap, persoanelor vârstnice, precum şi a oricăror persoane aflate în nevoie.

Direcția de Asistență Socială cu sediul în Municipiul Târgoviște, strada Calea Domnească, nr. 216, își propune ca, prin proiectul Construire centru de servicii educaționale ,,Vreau șansa mea’’, să ofere servicii de îngrijire, consiliere și asistență socială pentru 150 de copii de etnie romă din municipiul Târgoviște, cartier Romlux, aflați în situații de risc. Cei 150 de copii vor fi implicaţi în activităţi de pregătire școlară, educaţie extraşcolară, de recuperare a cunoştinţelor neasimilate la timp în şcoală, de dezvoltare a aptitudinilor native, a creativităţii, a spiritului civic, a lucrului în echipă – ceea ce va conduce la reducerea riscului de abandon şcolar şi la integrarea lor în societate.

De asemenea, centrul de servicii educaționale dispune de o baie dotată cu dușuri și mașini de spălat ce răspunde necesității de asigurare a igienei acestor copii care nu dispun de condiții în locuințele proprii.

În plus, în perioada de implementare a proiectului, primele 22 de luni, Direcția de Asistență Socială, își propune să ofere servicii de consiliere pentru 200 de părinți si 50 de tineri, aflați în situații de risc. Cei 200 de părinți și 50 de tineri aflați în situații de risc vor fi consiliați în planificare familială, în găsirea unui loc de muncă, educație sanitară și în vederea reducerii abandonului școlar, pentru ca rezultatul proiectului să fie durabil, iar copiii să beneficieze pe viitor de sprijinul familiilor.

În cartierul Romlux din Municipiul Târgoviște locuiesc un număr de 900 de romi care se confruntă cu următoarele probleme: autosegregarea în zona de periferie a orașului, lipsa educației sanitare, a noțiunii de igienă personală și a locuinței, rata crescută a abandonului școlar, analfabetism, alocarea de fonduri insuficiente pentru familiile sărace, lipsa locurilor de muncă, marginalizare, discriminare. Absenteismul școlar și riscul părăsirii școlii sunt net mai mari în rândul elevilor romi decât al celor de altă etnie, iar performanța școlară a elevilor romi este mult mai slabă decât a celorlalți, de unde rezultă că șansele școlare ale acestora sunt categoric mai reduse.

Cauza majoră rezidă în discrepanța evidentă de suport familial, instituțional, social (încă de la naștere și apoi pe parcursul traseului preșcolar și școlar) și de șanse școlare dintre elevii romi și cei de altă naționalitate. Școala nu este un mediu la fel de prietenos pentru toți elevii indiferent de etnia lor. Una dintre aceste cauze constă chiar în faptul că școala nu dispune de mecanisme eficace de facilitare a integrării școlare pentru elevii romi.

Potrivit unor studii, aproape jumătate dintre romii adulți (56% dintre bărbați și 41% dintre femei) știu să citească bine. Cealaltă jumătate fie nu știe să citească deloc, fie citește cu dificultate, ceea ce înseamnă, în fapt, analfabetism. Astfel, prin proiect de urmărește reducerea fenomenul analfabetismului prin activități de pregătire școlară.

O parte importantă a decalajului elevilor romi în accesul la educație școlară egală față de ceilalți elevi se datorează resurselor (materiale, educaționale, sociale, valorice) familiilor lor mult mai scăzute cantitativ și calitativ comparativ cu familiile elevilor de altă etnie, performanța școlară depinzând de nivelul de educație al părinților - cu cât acesta este mai înalt, cu atât elevii au rezultate mai bune.

Membrii comunității de romi din Cartierul Romlux trăiesc în mizerie, nu au acces la surse de apă potabilă și sunt marginalizați de majoritate tocmai pentru că nu întrunesc cele mai elementare norme de igienă. Pentru integrarea lor în societate este nevoie de igienă personală, fapt pentru care proiectul urmărește dotarea centrului cu o baie pentru integrarea socială și școlară a copiilor care fac parte din grupul țintă și educația sanitară a acestora.

La sfârșitul lunii iulie 2013, zona Romlux s-a confruntat cu un focar de hepatita A. Primăria Târgoviște prin Direcţia de Asistență Socială Târgoviște și Direcția de Sănătate Publică Dâmbovița, au întocmit un plan de măsuri prin care au reușit să stopeze până la 90-95% acest focar de hepatita A, însă nu este suficient doar să stopezi, ci trebuie luate toate măsurile că nu mai există alte potențiale focare de infecție.

În urma investigațiilor realizate la data de 30 octombrie 2013 de către Compartimentul de Asistență Medicală Comunitară din cadrul Serviciului de Asistență Socială Târgoviște, în colaborare cu DSP Dâmbovița, s-a constatat creșterea numărului de persoane cu hepatită virală tip A, cu preponderență la copii. Au fost realizate anchete sociale și s-a constatat că 100 de familii au nevoie de produse pentru igiena personală și a locuinței, în vederea prevenirii și evitării răspândirii virusului. Având în vedere apariția și persistența focarului de hepatită virală tip A ca urmare a igienei precare a comunității din Cartieurul Romlux, se impune remedierea deficiențelor igienico-sanitare.

Există cazuri de elevi care refuză să mai meargă la școală din cauza rușinii pe care o resimt purtând hainele pe care le au. Datele cantitative susțin această idee – unul din 20 de elevi romi (5,5%) simt des sau foarte des sentimentul de rușine datorită hainelor purtate, în vreme ce doar 1,3% dintre elevii de altă naționalitate declară cu aceeași frecvență că trăiesc acest sentiment. Dacă 3,4% dintre părinții elevilor de altă etnie decât cea romă se încadrează în categoria ”fără școală sau cel mult educație primară”, ponderea elevilor romi ai căror părinți sunt în aceeași situație este de 29,1%.