Dezvoltare și planificare urbană

1. REPERE GEOGRAFICE GENERALE

Încadrare administrativă

Municipiul Bacău, reședința județului cu același nume, se află în partea central-vestică a Moldovei, la doar 9, 6 km în amonte de confluenţa Siret-Bistriţa. Valea comună a celor două râuri are aspectul unui vast uluc depresionar cu orientare nord-sud, cu o deschidere laterală spre vest, spre valea Bistriţei, şi o îngustare spre sud, ″poarta Şiretului″, suprapunându-se contactului dintre Colinele Tutovei şi culmile subcarpatice Pietricica- Barboiu.

Din punct de vedere administrativ se învecinează cu comunele Hemeiuș și Săucești, în Nord, cu comună Letea Veche, în est, la sud cu comunele Luizi-Călugăra, Măgura și Mărgineni. Între aceste limite orașul ocupă o suprafață de 4186,23 ha, fiind situat la altitudini de 151-181 m.

Bacăul este împărțit în 11 cartiere (Gheraiesti, Şerbăneşti, Mioriţei, George Bacovia, Bistrita-Lac, Centru, CFR, Cornisa, Tache, Izvoare, Republicii).

Există un proiect de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Bacău care delimitează 28 de U.T.R.-uri (unități teritoriale de referință - reprezentare convențională a unui teritoriu având o funcțiune predominantă sau/și omogenitate funcțională, caracteristici morfologice unitare, care sunt de regulă delimitate prin limite fizice existente în teren: elemente naturale, străzi, limite de proprietate etc.).

Număr de locuitori

La 1 ianuarie 1998, populaţia totală a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentând 16,7% din populaţia totală a ţării, ajungând în 2006 la 3.732.583 locuitori (17,29% din populaţia ţării).

Populaţia regiunii se concentrează în 46 centre urbane, 505 comune şi 2.414 sate. Ponderea populaţiei rurale, în 2006, în total populaţia totală este de 55,2%.

Municipiul Bacău are la nivelul anului 2008 o populaţie de 177.007 locuitori, iar in anul 2011 este de 144.307 de locuitori.

Unitatea majoră de relief

Relieful judeţului Bacău este format dintr-o zonă muntoasă, puternic cutată, la vest înglobând grupa central-estica a Carpaţilor Orientali, o zonă deluroasă cuprinzând subcarpatii şi depresiunea Tazlau-Casin şi o parte din lunca Şiretului şi a podişului Barladului. Carpaţii de pe raza judeţului sunt formaţi din munţii Tarcaului, Oituzului, Gosmanului şi Berzuntului. Cea mai mare altitudine se atinge în munţii Tarcaului, pe vârful Grindusul-Tarbaus (1662 m).

Ca forme tipice de relief menţionăm treptele de luncă şi terasele plane sau uşor înclinate, cu expoziţie estică şi sud-estică, având un drenaj bun şi o pânză freatică bogată.

Luncile şi terasele din apropierea oraşului sunt folosite pentru practicarea agriculturii, iar terasele înalte, pentru pomicultură şi viticultură. Terasele au favorizat construcţia căilor de comunicaţie şi au facilitat extinderea construcţiilor.

În condiţiile unei intervenţii complexe şi intense, o importantă dezvoltare o prezintă formele de relief antropice: diguri (pe Bistriţa, Bârnat, Trebeş, Negel), barajele acumulărilor Lilieci, Bacău, lacul de agrement (pe Bistriţa), lacurile de acumulare Lilieci, Bacău, Şerbăneşti, consolidări şi apărări de maluri, regularizări (cursul inferior al Bârnatului), rectificări de albii (Negelul dirijat spre Trebeş la Mărgineni), canale de irigaţii.

Regiunea de dezvoltare

Face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Est. Această regiune cuprinzând Bucovina și mare parte din Moldova, Regiunea Nord-Est are în componență următoarele județe: Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

· Populație: 3.712.396 locuitori

· Suprafață: 36.850 km²

· Sediul agenției de dezvoltare regională: Piatra-Neamț

· Densitate: 101 locuitori/kmp

· Regiuni vecine: Regiunea de dezvoltare Nord-Vest, Regiunea de dezvoltare Centru și Regiunea de dezvoltare Sud-Est

· Cel mai mare oraș: Iași

Funcția lor este de a aloca fondurile PHARE de la UE, pentru dezvoltare regională, și de a interpreta și cercetă statistici regionale.