Strategii de marketing și utilitatea lor în organizația publică

Capitolul I. Intoducere- aspecte teoretice în domeniul Marketingului

Marketingul public reprezintă funcția organizațională și un process de furnizare, creare și comunicare a unor servicii publice pentru anumiți clienți și are rolul de a coordona realția cu aceștia în scopul de a satisfice nevoile organizației și a publicului.

Marketingul s-a concretizat în mai multe planuri, precum:

- pe funcții de deservire;

- pe oferirea de produse și servicii;

- pe instituții/organizații,agenții;

- pe activități de coducere și probleme sociale.

Toate aceste planuri sunt centrate pe serviciile și produsele existente, cu o nouă viziune, bazată pe nevoile cetățenilor.

Marketingul administrației publice vizează cpncepte, metode dar și tehnici pentru înțelegerea și perfecționarea continuă a activităților, dar și de execuție din cadrul instituțiilor publice și a comportamentului funcționarilor publici din sectorul public.

Marketingul public apare ca fiind o funcție publică a managementului din organizațiile publice, acestea sunt concepute în birourile lor, care ulterior sunt implementate de către funcționarii publici.

1.1. Marketingul în organizațiile publice din România

Elementele de bază ale marketingului apar în urma îmbinării unui ansamblu de factori ce au la bază caracterul ”public” și caracterul ”serviciu” ale organizațiilor publice.

Atunci când discutăm de un serviciu public, cuvantul ”public” poate avea semnificații diferite, fie misiunii publice de interes general, fie apartenenței sectorului public.

Pentru a definii serviciul public pot apărea caracteristici, precum:

- o caracteristică a serviciului public este relația necomercială. Absența controlului și aprecierea directă prin clienți este o consecință a acestei relații. Avantajul acestei relații este dat de prețui scăzut sau chiar gratuitatea serviciului care permite utilizarea continua de către consumatori, chiar dacă aceștia uneori îl gasesc inadecvat. O altă consecință ar putea fi reprezentată de necesitatea de fonduri în afara pieței, acesta este cel mai frecvent demers practicat în organizațiile publice, chiar dacă acesta apare sub formă discrete.

- vizarea interesului genral- serviciile publice vizează interesul general dar uneori este inevitabil ca acesta să nu corespundă cerințelor anumitor grupuri. Marketingul recomandă să fie identificate soluții astfel încât cerințele tuturor grupurilor să fie satisfăcute.

Pentru definirea marketingului în ceea ce privește domeniul serviciilor publice, prezintă o mare importanță caracteristicilor și naturii serviciilor publice. Așadar, din prisma naturii serviciillor se prezintă a fi activități tangibile mai mult sau mai puțin, unde acesta interacțiune are loc între prestator și cumparător.

1.2. Regulamentul de organizare și funcționare a orașului Timișoara

În orașul Timișoara, Consiliul Local realizează administația publică locală, ca autoritate deliberatăvă, iar cea executivă de către Primar.

Obiectul administrației publice este realizat de către valorile ce exprimă interesele statului sau ale comunităților recunoscute de către stat, unde aceste valori sunt înregistrate în actele ce sunt elaborate de către puterea legiuitoare. Administrația publică din unitățile administrative teritoriale funcționează după principiile autonomiei locale care exprimă dreptul dar și capacitatea efectivă de a soluționa în numele colectivităților locale pe care acestea le reprezintă, în condițiile legii al eligibilității autorităților administrației publice locale precum și legalității, unde asigură soluționarea problemelor de interes deosebit pe care le întâmpină cetățenii.

Un organ principal al administrației publice îl reprezintă structura organizatorică care conform Constituției și legii are personalitate juridică de drept public care acționează din oficiu pentru a executa legea și de a presta anumite servicii în limitele legii.

Structura instituțiilor este definită de poziția și ordinea elementelor compuse și implicarea relației dintre subdiviziunile instituției.

Primăria Timișoara în ceea ce privește structura internă este constituită din compartimente de activitate și prin alte denumiri precum oficii, birouri, secții și servicii:

- Consiliul Local- primar;

- Administrator Public;

- Viceprimar;

- Secretar;

- Direcția comunicare;

- Direcția Drumuri și Transporturi;

- Direcția urbanism;

- Direcția de dezvoltare;

- Serviciul de audit public intern;

- Serviciul de resurse umane;

- Cabinet primar;

- Biroul Control Intern și Managementul Calității;

- Direcția de evidență a persoanelor;

- Direcția poliția comunitară;

- Casa de cultură a Municipiului Timișoara;

- Serviciul voluntar pentru situații de urgență;

- Gradina zoologică și botanică.