Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice(bugetare) în România și Grecia

Capitolul 1: Cadrul conceptual și metodologia

Prezentarea succintă a conceptului de cheltuială și structura cheltuielilor potrivit clasificației bugetare

Conceptul de cheltuială publică se folosește în prezent cu mai multe sensuri, distingându-se în principiu sensul juridic de cel economic. Termenul de cheltuială publică, în sens juridic, se referă la plata ce ține de funcționarea instituțiilor publice și, totodată, la înfăptuirea activităților ce au caracter public, respectiv întreprinderile cu capital statal. În sens economic, noțiunea de cheltuială publică însumează procesele economice de repartiție a produsului inter brut, concretizate atât prin alocarea, cât și prin utilizarea resurselor bănești necesare acțiunilor de interes public, fie la nivel național, fie la nivelul colectivităților locale.

Finanțarea cheltuielilor publice este realizată de veniturile publice și de excedentul public. Cele mai cunoscute astfel de venituri sunt impozitele și contribuții la cheltuielile sociale. Impozitul constituie o resursă importantă deoarece este cea mai veche resursă financiară, ce își are originea în existența si folosirea banilor, respectiv dezvoltarea relației marfă-bani. În literatura de specialitate, diverși autori au puncte de vedere diferite. De pildă, Gaston Jeze crede că ,,impozitul este în statele moderne o prestație pecuniară pretinsă cetățeniilor cu scopul acoperirii cheltuielilor de interes general", iar pentru Louis Trotabas impozitul este ,,procedeul de repartizare a creanțelor bugetare între cetățeni, în funcție de capacitatea lor contributivă".

Conform criteriilor generale de clasificare a cheltuielilor publice se disting doua tipuri, și anume: administrative și economice. Gruparea organică și gruparea funcțională sunt două subcategorii ce aparțin criteriului administrativ. De asemenea, există și cheltuili definitive, temporare sau operațiuni de trezorerie, virtuale sau posibile, ce au în vedere perioada în care se efectuează plățile, respectiv utilizarea resurselor financiare.

Totodată, acest controlul al cheltuielilor publice NU este un scop în sine: ea aparține cetățenilor și reprezentanților lor pentru a determina nivelul și distribuția cheltuielilor publice, care corespund aspirațiilor lor, care pot fi foarte diferite de la o țară la alta, în funcție de concepția proprie, privind fie contractul social, fie nivelul socializării cheltuielilor. În practică, controlul acestor cheltuielilor publice pare să fie chiar dificil. Eforturile se concentrează tot timpul nu atât pe cheltuieli ineficiente, cât și pe cele mai ușor de redus sau de realizat, fiind vorba în principiu de investiții publice, asistență pentru dezvoltare și cheltuieli militare.

1.2. Prezentarea indicatorilor utilizați pentru aprecierea nivelului, a dinamicii și structura cheltuielilor publice

Rolul fiecărui stat, indiferent de regiunea geografică în care se încadrează, este să satisfacă absolut orice necesite publică, să îndeplinească funcțiile și sarcinile care-i revin. În consecință, trebuie să dispună de diferite resurse financiare, pe care le va utiliza în direcțiile cerute spre îndeplinirea lor, cu ajutorul acelor cheltuieli publice.

Indicatorii care vizează nivelul cheltuielilor publice asigură analiza statistică, cât și în timp categoriilor de cheltuieli publice, plus cheltuielile publice totale, având la bază mai mulți indicatori.

Volumul CP

CPT=ΣCPTi

Semnificație: totalitatea CP ce revin în sistemul bugetar

Volumul CP calculate în expesie nominală

CPTn=ΣCPTni

Semnificație: totalitatea CP calculate în prețurile anului de calcul

Volumul CP în expresie reală

〖CPT〗_r=〖CPT〗_n/IP

Semnificație: totalitatea CP calculate în prețurile constante ale acelei perioade de bază

Ponderea CP în deflatorul PIB

〖%CPT〗_PIB=CPT/PIB×1OO

Semnificație: se referă la partea din PIB realizat în cadrul unui an, care se alocă în acoperirea diverselor nevoi colective ale unei societăți

CP medii pe locuitor

〖CP〗_loc=CPT/populație

Semnificație: se referă la suma alocată fiecărui locuitor după redistribuirea fondurilor comune pe destinații

Indicatorii care vizează dinamica CP sunt următorii:

Modificarea absolută a CP

Modificarea aboslută a CP calculată în expresie nominală

Modificarea aboslută a CP calculată în expresie reală

Modificarea relativă a CP

Modificarea relativă a CP calculată în expresie nominală

Modificarea relativă a CP calculată în expresie reală

Modificarea ponderii CP în deflator PIB

Modificarea CP medii pe locuitor

Indicatorul privind corespondența dintre modificarea CP și modificarea deflatorului PIB

Elasticitatea CP în raport cu deflatorul PIB