Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice dintre România și Croația

CAPITOLUL 1 Cadrul conceptual și metodologic

1.1 Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

Noțiunea de cheltuială publică are mai multe înțelesuri, printre care se disting în mod deosebit cel juridic și cel economic.

În sens juridic, noțiunea de cheltuială publică semnifică o plată pentru funcționarea instituțiilor publice, pentru realizarea diverselor activități cu caracter public, aici regăsindu-se și întreprinderile cu capital de stat. Astfel, realizarea cheltuielilor publice se face de către organele și entitățile publice competente să avizeze și să realizeze operațiuni de plăți în scopul resurselor financiare publice și în cheltuirea banului public.

În privința celui de-al doilea sens, cel economic, conceptul de cheltuială publică conține ansamblul proceselor și relațiilor economice de repartiție a PIB, care se realizează între autoritățile publice, respectiv, de stat, pe de o parte și pe de altă parte, persoanele fizice sau juridice, în sensul alocării și utilizării resurselor bănești administrate de către autoritătile respective. Cheltuielile publice desemnează totalitatea proceselor și relațiilor economice în formă bănească prin care fondurile financiare publice se distribuie și se utilizează.

Așadar, acestea se află la baza ofertei de utilități publice, sub formele bunurilor și serviciilor menite consumului public, rolul lor fiind să asigure îndeplinirea funcțiilor, sarcinilor statului și funcționarea normală a instituțiilor de stat, sub aspect financiar.

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

a) Dacă criteriul economic, cheltuielile publice se pot clasifica astfel:

- cheltuieli de capital;

- cheltuieli curente;

- cheltuieli de transfer;

- cheltuieli privind bunurile si serviciile publice.

b) După criteriul funcțional, cheltuielile publice desemnează următoarele categorii:

- apărare;

- sănătate;

- ordine și siguranță publică;

- servicii publice generale;

- afaceri economice;

- recreație, cultură și religie;

- amenajarea locuințelor și comunităților;

- educație;

- protecția mediului;

- protecție socială.