Studiu de caz comparativ privind nivelul, structura și dinamica cheltuielilor publice în România și Suedia

Capitolul 1. Cadrul conceptual și methodologic

Conceptul de cheltuială publică și structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare

Noțiunea de cheltuială publică este utilizat cu mai multe înțelesuri ,dintre care se diferențează cel juridic și cel economic.

În accepțiunea juridică ,conceptul de cheltuială publică se referă la o plată legată de funcționarea instituțiilor publice, dar în general de realizarea activităților cu caracter public, fiind incluse și întreprinderile cu capital de stat.Apare în prim plan faptul ca cheltuielile publice se înfăptuiesc datorită unui complex de organe și entități publice care sunt în masură să avizeze și să îndeplinească operațiuni de plată în baza resurselor financiare publice și în cheltuiala banului public.

În accepțiunea economică, noțiunea de cheltuială publică definește ansamblul proceselor economice și relațiile economice de repartiție PIB, care au loc între instituțiile statului și persoanele juridice și fizice, în primă parte, pe de altă parte , în contextual distribuirii si utilizarii resurselor bănești administrate de câtre autoritățile statului. Conceptul de cheltuială publică semnifică totalitatea proceselor și relațiilor econimice în formă bănească prin care se efectuiază distribuirea de și utilizarea a fondurilor publice financiare.

Structura cheltuielilor publice conform clasificației bugetare este folosită de organismele ONU: 1.administrativă, 2.economică, 3. funcțională, 4. financiară .

Clasificația administrativă - este bazată pe instituțiile care efectuiază cheltuielile publice, unități administrative-teritoriale, instituții publice autonome, ministere, este necesara întrucât asigură stabilirea alocațiilor bugetare prin acește beneficiari.

Clasificația economică - presupune două grupări : după natura cheltuielii - cheltuieli de capital și cheltuieli curente , iar a doua după tipuri de cheltuieli - cgeltuieli de transfer și cheltuieli pentru prestare de servicii publice.

Clasificația funcțională - utilizează drept criterii ramurile economiei, domeniile de activitate spre care distribuite resursele financiare publice ( sănătate,apărare națională, învățământ, cultură, religie, ocrotire publică etc. )

Clasificația financiară - urmărește momentul în café sunt efectuate plățile , mai ale modul în care se concretizează utilizarea resurselor financiare publice : a) cheltuieli definitive, b) temporare sau operațiuni de trezorerie ,c) virtuale sau posibile

Indicatorii utilizați pentru estimarea nivelului, a dinamicii și structurii cheltuielilor publice

Indicatori privind nivelul cheltuielilor publice

Volumul cheltuielilor în expresie nominală (〖 C〗_p^(n )), exprimate în prețuri curente, cât și în expresie reală ( C_p^r ) exprimate în prețuri constant . Transformarea din expresie nominal în cea reală presupune folosirea indecelui prețului prețurilor 〖(I〗_p), formula de calcul după cum urmează:

〖 C〗_(p_1^r )=C_(p_1^n )/I_(p 1⁄0) , unde: I_(p 1⁄0)=P_1/P_0

Ponderea cheltuielilor publice în Produsul Intern (〖CP〗_PIB), prin raportarea marimii nominale a cheltuielilor publice la PIB exprimat în prețuri curente:

〖CP〗_PIB=(C_p^n)/〖PIB〗^n .100

Indicatori privind structura cheltuielilor publice

Greutatea specifică a diferitelor categorii de cheltuieli pe de o parte fie în total cheltuieli publice, pe de alta parte într-o categorie anume de cheltuieli, formula utilizată fiind:

〖GS〗_(〖CP〗_i ) 〖〖CP〗_i/CP〗_i .100

Indicatori privind dinamica cheltuielilor publice

Modificarea absolută nominală, rezultă că diferența între mărimea cheltuielilor din perioada din perioada de bază și cea curentă:

∆C_(p_(1/0)^n )=C_(p_n^1 )-C_(p_n^0 )

Modificarea reală a cheltuielilor publice, calculate ca diferență între mărimile cheltuielilor publice rezultate în doua perioade și exprimate la același preț: