Agenții patogeni care produc boli la plante

ARGUMENT

Tema „AGENTII PATOGENI CARE PRODUC BOLI LA PLANTE”, prezinta un interes deosebit pentru mine deoarece plantele au o importanță deosebită în viața oamenilor , ele asigură aportul de vitamine și substanțe nutritive de care oamenii au nevoie, iar prin procesul de fotosinteză își îndeplinesc rolul de plămân verde al planetei.

Plantele ne oferă vitamine, grăsimi, micro și macroelemente, ceară, amidon, proteine, celuloză etc. Plantele au fost și sunt folosite în diverse domenii: medicină (coada șoricelului, mentă, rozmarin, usturoi, anghinare, rostopasca etc.), alimentație (legume, fructe, cereale, plante furajere), în industria chimică, cosmetică, farmaceutică etc.

În industria alimentară, unele plante medicinale și aromatice sunt folosite pentru colorarea, aromatizarea și obținerea unor gusturi plăcute la alimente. În calitate de parteneri al habitatului nostru, plantele mai posedă pe lângă valențele lor de ordin biologic și pe cele de ordin estetic, întrucât înfrumusețează nu numai mediul de locuit, ci însuși modul de conviețuire, respectiv de exprimare. Plantele sunt entități vegetale fascinante, au un miros atrăgător, încântă ochiul, armonizează gustul și aduc satisfacții de ordin estetic.

Oamenii sunt mai fericiți atunci când trăiesc înconjurați de natură și verdeață, iar florile au devenit martorii cei mai fideli a celor mai importante evenimente din viața lor.

Pentru a ne bucura de prezenta indinspensabila a plantelor , trebuie sa acordam o atentie marita ingrijirii si protejarii lor. Acest lucru il putem face doar atunci cand cunoastem in profunzime multiplele și profundele modificări care au loc în interiorul, dar și la exteriorul plantei în timpul atacului patogenului sau patogenilor asupra plantei în procesul de patogeneză.

In aceasta lucrare sunt prezentate diversele categorii de agenti patogeni în funcție de natura lor, de caracterul aparitiei si raspândirii lor.

Studiul este necesar pentru cunoașterea momentului declanșării infecțiilor și al evoluției lor în , în funcție de condițiile climatice ale anului. Cunoscând aceste elemente se poate stabili o prognoză a atacului și avertizarea tratamentelor recomandate pentru combaterea patogenului respectiv.

Tema contine 4 capitole , urmate de concluzii, bibliografie si anexe.

AGENTII PATOGENI CARE PRODUC BOLI LA PLANTE

CAPITOLUL I. Virusuri -Viroze

1.1 Caracterele și proprietățile virusurilor

Virusurile sunt patogeni infecțioși ai plantelor, animalelor, omului și bacteriilor, care se caracterizează prin diferențe fundamentale atât din punct de vedere structural, cât și fiziologic, de microorganismele procariote și cu atât mai mult de cele eucariote.

Tipul de organizare la virusuri este acelular, iar posibilitatea de existență a virusurilor se manifestă sub două forme :

A - extracelular, virusul este numit virion, particulă virală sau corpuscul elementar și corespunde particulei virale mature, complete, infecțioase. Virionul este forma în care virusul se găsește la sfârșitul procesului de replicare în celula plantei gazdă și sub care este eliberat în mediul exterior.

B - intracelular, în urma pătrunderii virusului într-o celulă prin procesul de infecție, structura virionului este profund modificată, în sensul că genomul viral este liber în celula plantei gazdă și pregătit să se replice și să fie* transcris; acest stadiu reprezentat de genomul viral liber, lipsit de învelișul proteic poartă numele de virus vegetativ. Virusurile prezintă proprietăți fizice, chimice, biologice.

Modelul virusului

Tobacco mosaic tobamovirus (genom spiralat și capsomere în exteriorul)

a.Proprietățile fizice principale sunt :

-forma, dimensiunile și structura particulei virale. Morfologia și dimensiunile virusurilor sunt analizate întotdeauna pornind de la virion care este unitatea morfo-funcțională completă, matriță infecțioasă reprezentată de stadiul extracelular viral. Forma virionilor poate fi: sferică, cilindrică, bastonaș rigid sau flexibil (virusul mozaicul tutunului-VMT) paralelipipedică, piramidală,

bipiramidală, filamentoasă, decaedrică, dodecaedrică, icosaedrică, etc. Dimensiunile particulelor virale variază de la 17-1720 mμm cele filamentoase putând ajunge chiar până la 2000 mμm. În funcție de formă și dimensiunile sunt diferite. În cazul virusurilor cu formă globuloasă diametrele particulelor variază de la 25 la 70 nm sau mμm uneori chiar până la 300 nm ceea ce corespunde cu diferențe în volum de 10.000 ori, în timp ce la formele filamentoase, mai mult sau mai puțin flexuaoase lungimile sunt cuprinse între 50 și 2000 nm sau mμm. Cu toată diversitatea de mărime și formă a virusurilor, acestea prezintă un model general de structură, fiind alcătuite din doi constituenți esențiali: genomul viral și capsida proteică și un constituent neesențial care poate lipsi la unele virusuri, reprezentat de învelișul extern viral (peplos). Genomul viral este constituit numai dintr-un singur acid nucleic (ARN sau ADN), niciodată ambii acizi nucleici esențiali la același virus. Majoritatea 16 virusurilor fitopatogene au genomul viral constituit din ARN, acestea fiind ribovirusuri, existând și câteva excepții la care genomul este reprezentat de ADN (geminivirusurileși caulimovirusurile). Genomul viral este responsabil de infecțiozitatea virionului, conține toată informația genetică necesară pentru a asigura atât replicarea sa, cât și pentru devierea activitățiilor metabolice ale celulei gazdă spre sinteza tuturor constituențiilor virali. Capsida virală este alcătuită din una sau câteva tipuri de molecule proteice și reprezintă învelișul proteic care acoperă de jur împrejur genomul viral, ce favorizează fixarea și pătrunderea virusului în celula gazdă. Proteinele capsidale împreună cu genomul viral alcătuiesc nucleocapsida virală.