Amenajarea Spațiilor Verzi

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 55 în total
Cuvinte : 14177
Mărime: 107.39KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CUPRINS 3

CAPITOLUL I STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI 6

1.1 Stilul geometric (arhitectonic, clasic) 6

1.2 Stilul natural (peisagist sau liber) 6

1.3 Stilul mixt 7

CAPITOLUL II CARACTERIZAREA SPAŢIILOR VERZI 8

2.1 Scuarul 8

2.2 Grădina 8

2.2.1 Grădina alpină sau stâncăria. 9

2.3 Parcul 9

2.4 Pădurea parc şi pădurea de agrement 10

2.5 Spaţiile verzi din cuprinsul arterelor de circulaţie 11

2.6 Alte categorii de spaţii verzi 13

CAPITOLUL III ELEMENTELE CONSTITUTIVE ALE SPATIILOR VERZI 14

3.1. Vegetaţia 14

3.1.1 Plante lemnoase ornamentale. 14

3.1.2 Plantele floricole. 16

3.1.3 Gazonul 16

3.2 Reţeaua de circulaţie (R.C.) 17

3.3 Amenajarea apelor 17

3.4 Construcţiile utilitare şi decorative 17

3.4.1 Construcţiile utilitare 17

3.4.2 Clădirile decorative 18

CAPITOLUL IV FUNCŢIILE SPAŢIILOR VERZI 19

4.1 FUNCŢIA ECONOMICĂ 19

4.2 FUNCŢIA SANITAR - IGIENICA 19

4.3 FUNCŢIA RECREATIV – ESTETICA 20

4.4 FUNCŢIA EDUCATIVA 21

4.5 FUNCŢIA SOCIALA 21

CAPITOLUL V 22

SCURT ISTORIC AL EVOLUŢIEI CONCEPŢIILOR IN AMENAJAREA SPATIILOR VERZI 22

5.1 GRĂDINILE ANTICE 22

5.1.1 Grădinile suspendate ale Babilonului 22

5.1.2 Grădinile Egiptene 22

5.1.3 Grădinile Greceşti 23

5.1.4 Grădinile Romane 23

5.1.5 Grădinile Persane 23

5.2 GRĂDINILE EVULUI MEDIU 24

5.2.1 Grădinile Europene 24

5.2.2 Grădina Bizanţului 24

5.2.3 Grădinile Islamice 25

5.2.4 Grădinile Arabe ale Andaluziei 25

5.3 GRADINILE EXTREMULUI ORIENT 26

5.3.1 Grădinile Chinezeşti 26

5.3.2 Grădinile Japoneze 27

5.4 GRADINA RENASTERII 28

5.4.1 Grădinile reşterii Italiene 28

5.4.2 Grădinile reşterii în Europa 29

5.5 GRADINILE BAROCE SI CLASICE 30

5.5.1 Grădinile Baroce 30

5.5.2 Grădinile Versailles 30

5.6 GRĂDINILE SECOLULUI AL XIX-LEA 31

5.7 GRĂDINILE SECOLULUI AL XX-LEA 32

5.8 EVOLUŢIA GRĂDINII ÎN ROMÂNIA 32

CAPITOLUL VI PROIECTAREA SPAŢIILOR VERZI 34

6.1 MEMORIU JUSTIFICATIV 34

6.2 PRINCIPIILE APLICATE ÎN PROIECTARE 34

6.2.1 Principiul funcţionalităţii 34

6.2.2 Principiul compatibilităţii 34

6.2.3 Principiul armoniei 34

6.2.4. Principiul proporţionalităţii 35

6.2.5. Principiul unităţii 35

6.2.6. Principiul originalităţii 36

6.3 CADRUL NATURAL. PARTICULARITĂŢI PEDOCLIMATICE 37

6.3.1 Aşezarea geografică 37

6.3.2. Climatul 37

6.3.2.1. Temperatura aerului 37

6.3.2.2. Precipitaţiile atmosferice 39

6.3.2.4 Vîntul 40

6.4 SOLUL ŞI CONŢINUTUL ÎN ELEMENTE NUTRITIVE 41

6.4.1 Reacţia solului 42

6.5 CONCLUZII PRIVIND CONDIŢIILE CLIMATICE 42

CAPITOLUL VII SPECII DE PLANTE UTILIZATE 42

7.1 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FRUNZE 43

7.2 SPECII FOIOASE DECORATIVE PRIN FRUNZIŞ PERSISTENT ŞI FRUCTE 43

7.3 SPECII LEMNOASE DECORATIVE PRIN FLORI 44

7.4 SPECII FLORICOLE 45

7.5 SPECII PENTRU GAZON 46

7.6 LISTA GLOBALĂ DE SPECII 47

7.7 PIESE DESENATE SCHIŢA DE AMPLASARE A VEGETAŢIEI 49

CAPITOLUL VIII INSTALAREA VEGETAŢIEI 50

8.1. INSTALAREA VEGETAŢIEI LEMNOASE 50

8.1.1. Plantarea 50

8.1.2. Udarea 50

8.2. INSTALAREA VEGETAŢIEI FLORICOLE 50

8.2.1. Pregătirea terenului 50

8.2.2. Plantarea 51

8.3. INSTALAREA GAZONULUI 51

8.3.1. Curăţarea terenului 51

8.3.2. Erbicidarea 51

8.3.3. Nivelarea 51

8.3.4. Fertilizarea de bază 51

8.3.5. Mobizarea terenului 51

8.3.6. Semănatul 52

8.3.7. Grăpatul 52

8.3.8. Udatul şi irigatul 52

CAPITOLUL IX CHELTUIELI 53

9.1. CHELTUIELI CU FORŢA DE MUNCĂ 53

9.2. CHELTUIELI CU MATERIALUL SĂDITOR 53

9.3. CHELTUIELI CU CONSTRUCŢII DECORATIVE 54

9.4. CHELTUIELI TOTALE 54

BIBLIOGRAFIE 55

Extras din document

CAPITOLUL I

STILURILE UTILIZATE ÎN AMENAJAREA SPAŢIILOR VERZI

1.1 STILUL GEOMETRIC (ARHITECTONIC, CLASIC)

Este stilul care s-a regăsit în evoluţia istorică a conceptului de arhitectură peisagistică în grădinile Egiptului antic, apoi în grădinile romane, arabe şi maure, trecând prin renaşterea italiană spre grădinile din europa secolului al XVII-lea, culminând cu legendara amenajare a grădinii Versailles realizată de Andre le Notre. Principiul de structurare al stilului geometric este simetria, ordonarea perfectă în proporţionalitate si ritm faţă de centrul compoziţional (clădirea, statuia, fântâna arteziană).

Aleile principale şi secundare se deschid simetric de la punctul central a compoziţiei. Parterele largi din zona clădirilor adăpostesc vegetaţie floricolă, construită în forme geometrice: arabescuri, mozaicuri, rondouri, rabate. Vegetaţia lemnoasă este condusă prin tăieri. Pe peluzele largi se plantează arbuşti de talie joasă cu port dirijat. Intervenţia omului este evidentă. Apa este un element cu importanţă deosebită în stilul arhitectonic şi este redată fie static în bazine rectangulare, fie în mişcare în fântâni arteziene.

1.2 STILUL NATURAL (PEISAGIST SAU LIBER)

Acest stil a apărut în Orientul Îndepărtat, mai concret în China şi Japonia secolului X-XV, adoptat şi azi atât la ei cât şi în toată lumea. Principiile de structurare ale acestui stil sunt următoarele:

- simetria este înlocuită cu stilul asimetric

- traseul aleilor este sinuos, larg şi comod

- axele de perspectivă sunt închise de vegetaţie sau de forme pitoreşti de relief

- intervenţia omului în amenajarea vegetaţiei nu este sesizabilă, speciile lemnoase ornamentale fiind preponderente şi plantate în aşa fel încât să se armonizeze totul cu cadrul natural

- în stilul natural lipsesc peluzele largi şi decoraţiunile florale ca mozaicurile, arabescurile, rondourile sau rabatele

- plantele floricole se regăsesc amplasate în pete cu contur sinuos la marginea masivelor şi folosind numai specii floricole perene

- apa se amenajează sub formă de heleştee, lacuri cu maluri neregulate, cursuri cu trasee sinuoase sau cascade, toate apărând cât mai natural posibil.

1.3 STILUL MIXT

Secolul al XIX-lea marchează începutul aplicării acestui nou stil. El se caracterizează prin combinarea armonioasă, unitară, organică a elementelor şi principiului de structură ale stilului arhitectonic cu cele ale stilului natural.

CAPITOLUL II

CARACTERIZAREA SPAŢIILOR VERZI

2.1 SCUARUL

Este spaţiul verde cu suprafaţa până la 3 ha. Scuarul, de regulă este amplasat intravilan. Indiferent de mărime, formă, scuarul prezintă câteva caracteristici general valabile:

- mărimea scuarului se stabileşte pe baza normei medii de spaţiu verde care este de 1,5- 4m/locuitor, considerând că 20% din populaţia beneficiară frecventează simultan scuarul

- reţeaua de alei se regăseşte pe 20- 35% din suprafaţa totală şi face legătura comodă în toate direcţiile şi cu toate obiectivele iar intrările şi ieşirile scuarului sunt amplasate pe toate laturile spaţiului verde permiţând accesul permanent şi rapid în orice moment fără a crea aglomeraţie. O parte din alei pot fii pavate cu materiale speciale care măresc efectul decorativ.

- vegetaţia este reprezentată de arbori de toate mărimile şi arbuşti: 20-60% din totalul suprafeţei ocupate cu vegetaţie; peluze: 30-75% din suprafaţă şi amenajări cu plante floricole : 5-10%

- dotările (construcţiile)utilitare şi decorative( bănci, statui, fântâni arteziene, chioşcuri) reprezintă 5-20% din suprafaţa totală şi se amplasează în zonele uşor accesibile. Aceste dotări se subordonează stilului ales în abordarea amenajării scuarului.

Preview document

Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 1
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 2
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 3
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 4
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 5
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 6
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 7
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 8
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 9
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 10
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 11
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 12
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 13
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 14
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 15
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 16
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 17
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 18
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 19
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 20
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 21
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 22
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 23
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 24
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 25
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 26
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 27
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 28
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 29
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 30
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 31
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 32
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 33
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 34
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 35
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 36
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 37
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 38
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 39
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 40
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 41
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 42
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 43
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 44
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 45
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 46
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 47
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 48
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 49
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 50
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 51
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 52
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 53
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 54
Amenajarea Spațiilor Verzi - Pagina 55

Conținut arhivă zip

  • Amenajarea Spatiilor Verzi.docx

Alții au mai descărcat și

Gazonul - Știință și Artă

ISTORIC. IMPORTANTA. ROL Unul din principalele ecosisteme ale lumii îl reprezinta pajistea. Frumusetea acesteia si posibilitatea unei perspective...

Evaluarea Sustenabilitatii Vegetatiei de Conifere din Parcul Expozitiei Iasi

PARTEA I CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCERE Din nefericire, majoritatea oraşelor din lume îşi reduc volumul de spaţii verzi din interiorul...

Conceptul de Edible Landscaping

Edible landscaping ar putea fi tradus ca “ peisaj comestibil” sau “ amenajari peisagistice cu plante comestibile Edible landscaping, oferă o...

Proiectarea unei Pensiuni - Pensiunea Colt de Rai

I.Prezentare generala 1.Amplasare Pensiunea Colt de Rai este situată la poalele Muntilor Parâng, în localitatea Baia de Fier, localitate bine...

Solul ca Mediu de Viata al Microorganismelor

INTRODUCERE Microbiologia solului se ocupă cu studiul microorganismelor ce populează solul, a activităţii lor biochimice şi fiziologice. Trebuie...

Plante Floricole Bienale Destinate pentru Ronduri Rabate Platbande si Alte Amenajari Peisagere

Prin spatiu verde de intelege o suprafata de teren amenajata cu elemente decorative vegetale in scop estetic si edilitar, cum sunt scuarurile ,...

Ameliorații Silvice

TEMA PROIECTULUI Ameliorarea si valorificarea prin culturi forestiere a terenurilor degradate din perimetrul de ameliorare Panuletul din cadrul UP...

Exploatarea Multifuncțională a Covorului Vegetal

Judetul Ilfov reprezinta zona verde a capitalei Romaniei, Bucuresti. Caracteristic pentru judet este salba de lacuri piscicole, de acumulare si de...

Ai nevoie de altceva?