Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov

Proiect
8.7/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 67 în total
Cuvinte : 33147
Mărime: 257.07KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: HONTUS ADELAIDA CRISTINA
Universitatea de Stiinte Agronomice si MedicinÎ VeterinarÎ - Bucuresti

Cuprins

1. Contextul natural si socio-economic al orasului Brasov

1.1. Localizare

1.2. Delimitare

1.3. Accesiblitate

1.4. Cadrul natural

1.5. Cadrul socio-economic al orasului Brasov

2. Resurse turistice

2.2. Resurse turistice naturale

2.3. Resurse turistice antropice

3. Analiza situatiei existente

3.1. Elemente de infrastructurÎ

3.2. Structuri turistice existente

3.3. Circulatia turisticÎ

3.4. Factori naturali de risc

3.5. Starea mediului natural

4. Etnografie si folclor

4.1. Etnografia zonei

4.2. Folclorul din zona

4.3. Portul popular

5. Obiceiuri si mituri în zona

6. Oportunitatea realizarii studiului

6.1. Trasee turistice

6.2. Harta turistica a zonei

6.3. Caile rutiere

6.4. Fonduri cinegetice, piscicole

7. Proiect de amenajare turistica

7.1. Puncte forte si puncte slabe al proiectului

7.2. Oportunitatea dezvoltarii agrementului în zona

7.3. Propuneri de amenajare turistica

7.4. Impactul socio-economic al proiectului

7.5. Riscuri potentiale privind implementarea proiectului

8. Evolutia previzibila a activitatii turistice

8.1. Servicii turistice

8.2. Gradul de penetrare pe piata

8.3. Estimarea gradului de ocupare a capacitatii de cazare

8.4. Segmentele de clientela

8.5. Politica tarifara

9. Analiza economico-financiara a proiectului

9.1. Evaluarea investitiilor

9.2. Venituri si cheltuieli din exploatarea structurilor turistice

9.3. Indicatori economici ai activitatii

9.4. Sinteza rezultatelor economice

10. Promovarea produsului turistic

10.1. Obiectivele actiunii de promovare

10.2. Campania publicitara

11. Concluzii

12. Bibliografie

Extras din document

1. CONTEXTUL NATURAL SI SOCIO-ECONOMIC AL ORASULUI BRASOV

1.1. Localizare

Brasov, capitala judetului cu acelasi nume, cu o populatie de 311.059 de locuitori, este situat în partea central-estica a României, la poalele vârfului Tâmpa ( 967m), la 170 de kilometri de Bucuresti, capitala României. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel încat Brasovul este un oras situat la înaltime în România.

Teritoriul administrativ al orasului Brasov se încadreaza în partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpatilor Orientali.

1.2. Delimitare

Situat între 45°23'13" - 46°12'12" latitudine nordicã si 24°6'11" longitudine estica. Întins pe o suprafata de 536.309 ha, judetul Brasov reprezinta 2,3 % din suprafata României.

1.3. Accesibilitate

Municipiul Brasov este accesibil cu automobilul/autobuzul sau cu trenul.

Acces rutier:

- dinspre Bucuresti pe E60 (168km);

- dinspre Pitesti pe DN73 / E574 (136km);

- dinspre Sibiu pe E68 (143km);

- dinspre Târgu-Mures pe E60 (171km);

- dinspre BacÎu pe E574 (179km);

- dinspre BuzÎu pe DN10 (157km);

Acces feroviar:

Brasovul este un important nod feroviar, fiind situat într-o zona turistica si economica foarte dezvoltata, deci poate fi accesat din orice punct al tÎrii, pe calea feratÎ.

1.4. Cadrul natural

1.4.1. Relieful

Orasul Brasov este asezat într-o zona de invidiat, la poalele Muntelui Tâmpa (denumit si orasul de la poalele Tâmpei), aflat la distante apropiate de trei trepte de relief:

Lantul muntilor înalti care trec de 1750 m altitudine, si anume: M. Fagaras, M. Piatra Craiului, M. Bucegi, M. Postavaru, M. Piatra Mare si M. Ciucas.

Lantul muntilor scunzi, între 800 si 1750 m: cuprins de muntii Întorsura Buzaului, Dârstelor, Tâmpa, Poiana Brasovului, Codlei si Persani.

Lantul depresiunilor si dealurilor, situat între 450 si 700 m.

Tâmpa (în maghiara Czenk, în germana Zinne, alternativ Kapellenberg) este un munte care apartine de masivul Postavaru, localizat în sudul Carpatilor Orientali (mai precis în Carpatii de Curbura) si înconjurat aproape în totalitate de municipiul Brasov. Înaltimea: 960m (dupa unele surse 995m), la aproape 400m deasupra orasului.

Muntele este alcatuit în principal din formatiuni calcaroase, formându-se în urma procesului de încretire a scoartei terestre.

Mare parte a sa (150 ha) este declarata rezervatie naturala, datorita speciilor de animale (ursi, râsi, lupi, fluturi - 35% din totalul speciilor din tara noastra, pasari) si plante rare (crucea voinicului, obsiga bârsana) care se gasesc pe acest munte. Pe Tâmpa se poate ajunge pe mai multe cai: exista cele 25 de serpentine, taiate în 1837 de catre Ocolul silvic al Brasovului, treptele lui Gabony, drumul Cavalerilor, vechi din vremea cetatii Brasovia sau drumul pentru masina de "la iepure".

Cei neobisnuiti cu drumetiile lungi pot lua telecabina, care face legatura între Cabana-restaurant Casa Padurarului de la poale si Restaurantul Panoramic aflat pe coama muntelui în mai putin de trei minute. Privelistea din vârful Tâmpei ofera o splendida panorama asupra orasului, iar în zilele senine se poate observa întreaga tara a Bârsei.

Pietrele lui Solomon – în partea de vest a Brasovului pot fi vazuti doi munti denumiti « Pietrele lui Solomon », care reprezinta un punct de atractie turistica atât pentru localnici, cât si pentru cei veniti din alte orase sau tari. Acesti doi munti strÎjuiesc partea veche a Brasovului, fiind marturia vie a vremurilor apuse care amintesc de istoria îndepartata a Brasovului. Peisajul este coplesitor de frumos si plin de legendÎ si istorie.

Valea dintre cei doi munti stâncosi este exploatata la maxim în sezonul cald de catre turistii sau localnicii dornici de peisaje spectaculoase de munte. Locul este amenajat cu grÎtare în piatra, mese si banci din lemn masiv, chiar si pentru copii exista un leganus si un balansoar. Falezele de calcar sunt ideale pentru plimbari relaxante pentru amatori, precum si pentru escalade sportive pentru cei avizati, aici existand multe trasee de escalada amenajate.

Locul este situat la iesirea din Scheii Brasovului. Din Piata Unirii se poate ajunge pe un drum pietruit de aproximativ 2 km.

Legenda spune ca un rege ungur numit Solomon a fost alungat de mama sa pentru ca si-ar fi omorât fratele si ar fi fost blestemat de aceasta sa moara de îndata ce va fi vazut de catre un om de rând. Solomon a fugit calare pe calul sau si s-a refugiat în aceasta zona a tarii noastre. S-a urcat în galop cu calul pâna în vârful muntelui si, vazând un pastor, de frica sa nu fie vazut de acesta si astfel riscând sa moara, a bruscat calul dorind sa faca cale întoarsa. Calul însa s-a dezechilibrat si a cazut în prapastie. În locul în care a cazut, muntele s-a despicat în doua si astfel au aparut aceste doua stânci. Solomon s-a prins de un copac si, la radacinile acestui copac si-a asezat coroana de pe cap, pe care nu se mai considera demn sa o poarte.

De aceea, se spune ca vechea emblema a Brasovului este coroana cu rÎdÎcini, pe care o puteti vedea pe cladirea Muzeului Judetean din Piata Sfatului. Numele lui Solomon a ramas în constiinta populara pentru ca se suprapune numelui biblic de Solomon, fiul lui David, însa nu este vorba de acelasi personaj. În limba iudaica Solomon se traduce prin întelepciune, astfel încât « Pietrele lui Solomon » se traduc prin « Pietrele Înteleptului », întelepciunea pe care Solomon din legenda a capatat-o în ultimele clipe de viatÎ.

Preview document

Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 1
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 2
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 3
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 4
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 5
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 6
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 7
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 8
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 9
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 10
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 11
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 12
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 13
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 14
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 15
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 16
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 17
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 18
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 19
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 20
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 21
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 22
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 23
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 24
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 25
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 26
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 27
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 28
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 29
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 30
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 31
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 32
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 33
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 34
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 35
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 36
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 37
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 38
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 39
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 40
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 41
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 42
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 43
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 44
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 45
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 46
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 47
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 48
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 49
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 50
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 51
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 52
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 53
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 54
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 55
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 56
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 57
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 58
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 59
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 60
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 61
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 62
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 63
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 64
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 65
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 66
Amenajarea Teritorială a Municipiului Brașov - Pagina 67

Conținut arhivă zip

  • Amenajarea Teritoriala a Municipiului Brasov.doc

Alții au mai descărcat și

Resursele Naturale și Antropice ale Județului Suceava

Introducere Aşezarea geografică: Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, uneori cu creştet pleşuv, iar în partea de est pe...

Amenajari turistice din judetul Brasov

Capitolul I Potential turistic natural Județul Brașov este situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul...

Amenajari turistice din judetul Brasov

Capitolul I. ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC din județul Brasov Județul Brașov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește...

Ecotehnica Cultivarii Tutunului si Hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Sociologie și Dezvoltare Rurală

CAPITOLUL 1 OBIECTUL SOCIOLOGIEI RURALE ŞI EVOLUŢIA GÂNDIRII SOCIOLOGICE DIN ROMÂNIA 1.1. Obiectul sociologiei 1.2. Funcţiile sociologiei...

Ai nevoie de altceva?