Amenajarea turistică din Județul Alba

CAPITOLUL I

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC DIN JUDEȚUL ALBA

- Potențialul turistic natural

- Relief

o Predomină regiunile înalte de podiș, deal și munte, în est cu Munții Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munții Șureanu, în nord-vest Munții Bihorului, Munții Parâng. Județul Alba este acoperit la est de Podișul Târnavelor și Podișul Secașelor, iar la vest de Munții Apuseni. Munții Șureanu, străbătuți de Valea Sebeșului limitează sudul județului, precum și o mică parte din Munții Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare și Munții Bihor. În vest Valea Sebeșului, și o parte mică din Munții Cindrel.

o Zona de podiș și deal alcătuită din: Podișul Secașelor, Podișul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, și depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăștie. Culoarul Mureșului separă Munții Apuseni de Podișul Târnavelor (400- 500 m altitudine).

o Rețeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureșului care colectează pe malul drept: Arieșul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secașul, Sebeșul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munților Apuseni mai important este râul Arieș cu afluenții Arieșul Mare și Mic.

- Climă

o Clima se caracterizeaza prin veri calduroase, toamne lungi si ierni blande, cu o temperatura medie anuala de +10 C si precipitatii care ating o medie anuala de 650 m. Teritoriul judetului Alba se incadreaza in 2 sectoare climatice. Estul si centrul apartin sectorului cu clima continental- moderata, iar vestul si sudul sectorului cu clima de munte. Tinutul de dealuri se caracterizeaza prin veri calde, cu precipitatii nu prea bogate si ierni reci, cu strat de zapada instabil. Sectorul montan este caracterizat prin veri racoroase, cu precipitatii in general bogate si ierni friguroase cu strat de zapada gros si stabil.

o Radiatia solara globala inregistreaza valori cuprinse intre 120 kcal/cm2/an in Culoarul Muresului si mai putin de 110 kcal/cm2/an pe culmile inalte ale muntilor. Temperatura aerului prezinta diferentieri teritoriale mari, ca urmare a deosebirilor altitudinale si de expunere fata de vanturile vestice si radiatia solara. Mediile anuale variaza intre 8,5o C la Alba Iulia, mediile lunii celei mai calde - iulie sunt cuprinse intre 20 - 25o C, iar cele ale lunii celei mai reci - ianuarie, scad la cca. -33o C. Maximele absolute au atins la Alba Iulia in 16 august 1952, 39,5o C.

o Vanturile sunt puternic influentate de relief atat in ceea ce priveste directia cat si viteza. Frecventa medie anuala a calmului are valori ridicate la Alba Iulia (37,2 %). In culoarul depresionar al Muresului apar soluri aluviale, pe lunca si cernoziomuri cambice si argiloiluviale podzolite, inclusiv podzolice, pe terase, de regula cu textura fina. Relieful colinar se caracterizeaza printr-un mozaic de soluri: de la cernoziomuri cambice, soluri brune inchise si brune, pana la soluri argiloiluviale brune podzolite, la care se adauga regosolurile.

- Apele de suprafață

o Raul principal care brazdeaza teritoriul judetului si care constituie si colectorul celorlalte cursuri de apa este Muresul. Dintre afluentii mai importanti se evidentiaza: pe partea dreapta Ariesul, Aiudul de Sus, Geoagiu, Galda si Ampoi, iar pe partea stanga Tarnavele, Sebesul, Pianul si Cugirul. Densitatea retelei hidrografice este de 0,5- 0,7 km/km2.

- Vegetație

o Zona padurilor foioase cuprind Podisul Secaselor, unde fragmentele de paduri de stejar cu carpen sau de stejar in amestec cu gorun, mojdrean ori artar tatarasc alterneaza cu pajisti secundare si terenuri agricole. In compozitia floristica a acestor pajisti secundare intra paiusul si sadina. Etajul padurilor de foioase acopera cea mai mare parte a judetului si e reprezentat prin paduri de gorun cu carpen si pe alocuri cu carpen, paduri de fag in amestec cu molid.

o Etajul padurilor de molid are limita inferioara la 1250 - 1300 m fiind reprezentat prin paduri de molid ce alterneaza cu pajisti secundare de paius rosu, iarba vantului si taposica.

o Etajul subalpin este prezentat la altitudinea de 1800 m fiind format din asociatii de Pinus mugo, Juniperus communis ce alterneaza cu pajisti de Festuca Supina si Nardus Stricta.

o In judetul Alba conditiile microclimatice favorizeaza dezvoltarea unor plante termofile ca: micsandra salbatica, liliacul transilvan, dar si a galbenelelor.

- Fauna

o Lumea animala ce populeaza diferitele formatii vegetale prezente aici, este reprezentata prin: cerbul, capriorul, capra neagra, ursul brun, rasul, mistretul, veverita dintre mamiferele mari, vipera cu corn, soparla de munte dintre reptile si ierunca, cocosul de munte, acvila de munte, fluturasul de stanca dintre pasari. Potentialul ecologic de care dispun apele judetului permite dezvoltarea pastravului, lipanului si mrenei.