Amenajari turistice din judetul Arad

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Amenajari turistice din judetul Arad.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 66 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

- CAPITOLUL I - ANALIZA POTENȚIALUL TURISTIC DIN JUDEȚUL ARAD
Potențialul turistic natural
Potențialul turistic antropic
- CAPITOLUL II - STADIUL ACTUAL AL AMENAJĂRII TURISTICE DIN JUDEȚUL ARAD
- CAPITOLUL III - ANALIZA CIRCULAȚIEI TURISTICE PRIVIND CEREREA ȘI OFERTA TURISTICĂ DIN JUDEȚUL ARAD
- CONCLUZII
- BIBLIOGRAFIE

Extras din document

Crisul Alb, iar în partea dreaptă a acestuia, pe fundal roșu este prezentat un ciorchine de strugure cu boabe de aur și o frunză de viță-de-vie de argint, element ce semnifică vechea podgorie a Aradului.

Rețeaua hidrografică

Județul Arad are una din cele mai importante rezerve de apă din România, atât prin resursele de apă de suprafață, cât și prin cele de apă subterană. Rețeaua hidrografică a județului este formată din resursele de apă de suprafață, acestea formând un bazin, ale cărui dimensiuni sunt de 7.654 km2 , fiind compus în proporție de 41% de Mureș, 41% Crișul Alb, 15% Crișul Negru și 3% Bega Veche.

Cel mai important râu care străbate teritoriul județului Arad este râul Mureș, cu o lungime de 716 km și o suprafață hidrografică de 27.890 km2 , clasându-se astfel pe locul 2 în România, după fluviul Dunăre. De asemenea, acesta reprezintă și râul cu cel mai mare debit, intrând în județul Arad cu 142m3 /s; debitul maxim atins este de 2.150m3 /s, provocând inundații. Utilizarea lui este însă restricționată de calitatea apelor, deoarece la capăt de bazin hidrografic râul concentrează poluanți care îl fac utilizabil numai pentru industrie și agricultură.

Crișul Negru se află la limita nordică a județului și are o pondere mai redusă; debitele înregistrate de acesta au valori medii de 29 m3 /s la Zerind.

Crișul Alb intră în județ cu un debit de 14,2 m3 /s având creșteri notabile la Gurahonț (13,7 m3 /s), la Bocsig (18,6 m3 /s) și la Chișineu-Criș (21,4 m3 /s), acest râu fiind utilizat numai pentru agricultură, în special pentru unitățile piscicole. Acestora li se adaugă o serie de afluenți din care se remarcă, pentru râul Mureș - Valea Corbești, Troas, Bârzava, Milova, Cladova, pentru Crișul Alb - Hălmăgel, Leuci, Tecasele, Cremenoasa, Zimbru, Valea Deznei, Valea Monesei, Talagiu, Hontișor,

Chișindia, iar pentru Crișul Negru afluentul Teuz. Apelor curgătoare li se adaugă și o salbă de lacuri dintre care amintim: Tauț (lac de acumulare), Seleuș, Cermei, Rovine și heleștee, precum Balta Țiganilor.

Deosebit de valoroase sunt resursele de apă subterană, atât sub aspect cantitativ cât și calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populației și cele generate de activități economice, în special cele industriale. Caracteristicile acestora sunt:

- un debit bogat și prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puțin de 3 m adâncime);

- densitatea rețelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2 ;

- cele mai mici valori ale densității rețelei de râuri se înregistrează pe interfluviul Mureș- Canalul Morilor;

- în bazinele râurilor Beliu, Moneasa și Tăcășele se înregistrează cele mai ridicate valori ale densității rețelei hidrografice.

Densitatea medie a rețelei de râuri în cuprinsul județului Arad este de 0,5 km/km2 .

Dintre suprafețele lacustre amintim, în special, lacurile naturale de luncă, numeroase pe Valea Mureșului, lacurile antropice cum ar fi lacul de baraj de la Tauț.

După conținutul chimic, apele din limitele județului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:

- izvoare termale bicarbonatate - sulfatate din zona aferentă bazinului Crișurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);

- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei;

- izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase și sulfuroase sodice din zona Mureșului legate de prezența formațiunilor vulcanice neogene din zonă.

Climă

Radiația solară, poziția geografică, altitudinea, poluarea, circulația maselor de aer sunt o parte din factorii genetici ai climei ce determină existența pe teritoriul județului Arad a unui climat temperat continental moderat, cu influențe oceanice. În comparație cu clima din regiunea Câmpiei Române, în câmpia Aradului se resimt și nuanțe moderate cu temperaturi medii anuale apropiate de valoarea de 10o C, astfel, vara înregistrându-se temperaturi de 21o C iar iarna de 1o C cu precipitații bogate de 600 mm.

Pe altitudine temperatura medie anuală a aerului este cuprinsă între 10,8o C în zona de câmpie și 6o C la cele mai mari înălțimi; detaliat situația se prezintă astfel: la câmpie sunt înregistrate temperaturi mai mari de 10o C, în dealurile piemontane valoarea medie anuală scade cu un grad (9o C), iar în regiunile muntoase se resimt între 8o -6 o C.

În județul Arad a fost înregistrată în data de 19.07.1946 la Miniș, maxima absolută, 41.5o C, iar minima absolută de -30o C a fost resimțită în Arad, pe data de 05.02.1954. Gurahonț, regiune depresionară, prezintă un climat de adăpost, cu temperaturi ale aerului ce au valori negative nu foarte mari, astfel în anotimpul rece, luna ianuarie temperatura variază între -10o C în zona de câmpie și -5 o C în zona muntoasă, iar temperatura medie în anotimpul cald pentru luna iulie oscilează între 21o C în zona de câmpie și 16o C în aria muntoasă din est.

În zona de câmpie, precipitațiile medii anuale sunt în jurul valorii de 600 mm, iar în zona de contact dintre câmpie și dealurile precipitațiile cresc și ajung la valori cuprinse între 700-800 mm în dealurile piemontane și la valori de maxim 1.200 mm în zona montană. Numărul zilelor cu precipitații sub formă de ninsoare se ridică la 18-30 pe an. Valori extreme au fost în anul 1928 la Arad și în 1947 la Chișineu-Criș când au fost înregistrate minimele precipitațiilor, sub 300 mm, iar maxima precipitațiilor a fost înregistrată în anul 1926, de 1.200 mm la Ineu.

În sectorul nordic și vestic există o frecvență mai mare a vânturilor, cu viteze medii de 3-4 m/s. Vântul bate din sectorul nordic 13% și cel sudic 12,4%, frecvența cea mai mică aparținând sectorului estic 3,8%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amenajari turistice din judetul Arad.docx

Bibliografie

- http://statistici.insse.ro/shop/
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Arad
- http://www.cjarad.ro/uploads/files/Strategia%20de%20Dezvoltare/STRATEGIA%20vers%20finala%20%20sedinta%20250816%20.pdf