Ampelografie

Proiect
8.3/10 (3 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 106 în total
Cuvinte : 29500
Mărime: 212.99KB (arhivat)
Cost: 8 puncte

Cuprins

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1.Definiţii, terminologie, obiective şi legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe 5

1.2. Scurt istoric al Ampelografiei 7

1.3. Metodologia folosită la descrierea şi recunoaşterea soiurilor de viţă de vie 10

1.4. Metodologia folosită în vederea stabilirii arealelor favorabile culturii viţei de vie şi a tehnologiilor specifice soiurilor 17

CAPITOLUL II

SISTEMATICA VIŢEI DE VIE

2.1. Criteriile de clasificare 25

2.2. Sistematica şi aria de răspândire a genurilor şi speciilor 26

2.3. Sistematica soiurilor 27

2.3.1. Clasificarea după direcţiile de producţie 27

2.3.2. Clasificarea după caracterele morfologice 29

2.3.3. Clasificarea ecologo-geografică 30

2.3.4. Clasificarea ecologo-fiziologică 32

2.3.5. Analiza criteriilor de clasificare a soiurilor 32

2.4. Originea şi evoluţia viţelor cultivate 33

CAPITOLUL III

ZONAREA VITICOLĂ A ROMÂNIEI

3.1. Importanţa condiţiilor climatice şi a celor pedologice în stabilirea favorabilităţii arealelor viticole 34

3.2. Zonarea viticolă la nivelul României 35

3.3. Gestionarea spaţiului viticol din România pentru calitate- prin zonare 43

3.4. Stabilirea arealelor de cultivare a soiurilor şi a direcţiilor de producţie 44

CAPITOLUL IV

SOIURILE CULTIVATE ŞI CULTIVABILE ÎN ROMÂNIA

4.1. Portaltoii utilizaţi în viticultura din România 50

4.2. Soiurile de struguri pentru masă şi soiurile apirene cultivate şi cultivabile în România 59

4.3. Soiurile de struguri pentru vin cultivate şi cultivabile în România 74

CAPITOLUL V

TEHNOLOGII DIFERENŢIATE

5.1.Tehnologii diferenţiate în funcţie de favorabilitatea arealelor pentru cultura viţei de vie 76

CAPITOLUL VI

LEGI ŞI PREVEDERI LEGALE PRIVIND VITICULTURA ÎN ROMÂNIA 80

BIBLIOGRAFIE 99

Extras din document

CAPITOLUL I

INTRODUCERE

1.1. Definiţii, terminologie, obiective şi legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe

Ampelografia, ca denumire, derivă etimologic din cuvintele greceşti: „ampelos” (viţă) şi „graphen” (descriere).Ampelografia ,ca ştiinţă, se ocupă cu studiul descriptiv al speciilor şi soiurilor genului Vitis.

Acest termen a fost inventat în 1661 de către Sachs, doctor în medicină la Leipzig, care publica o lucrare asupra varietăţilor de viţă de vie, intitulată Ampelographia.

Viticultura specială s-a lansat şi dezvoltat concomitent cu creşterea numărului de soiuri şi îmbogăţirea cunoştinţelor privind ampelografia şi comportarea soiurilor în diferite condiţii de ofertă ecologică.

Viticultura specială se ocupă cu studiul speciilor şi soiurilor de viţă de vie din punct de vedere biologic, al tehnologiilor diferenţiate şi de comportare în diferite areale şi condiţii tehnice. Prin studierea morfologică a speciilor şi soiurilor se contribuie la recunoaşterea acestora în plantaţiile viticole. Prin studierea tehnologiilor fiecărei specii şi soi, în funcţie de oferta ecologică şi tehnologică, se are în vedere obţinerea de producţii (calitative şi cantitative) în condiţii de profit.

1.1.2.Terminologie (lexic general)

Fişă ampelografică - document în care sunt metodic descrise cu ajutorul măsurătorilor caracterele morfologice ale unui soi;

Ampelometrie - descrierea caracterelor morfologice ale viţei de vie prin intermediul elementelor biometrice (unghiurile şi lungimea nervurilor frunzei ş.a.);

Soiul (cultivarul) – este o unitate biologică specifică plantelor cultivate definit ca un grup de indivizi cultivaţi, asemănători între ei, care au aceleaşi particularităţi distincte (biologice, fiziologice, biochimice ş.a.) pe care le păstrează prin înmulţire. Acesta are ca şi corespondent termenul de: variété (lb. franceză); variety (lb. engleză); varietà (lb. italiană), variedad (lb. spaniolă); sorte (lb. germană), ş.a.

Sortiment – asociere de două sau mai multe soiuri cu însuşiri bioproductive asemănătoare sau diferite, care sunt cultivate într-un anumit areal (centru viticol, podgorie sau regiune viticolă), capabile să valorifice la maximum oferta ecologică prin intermediul biosistemului soi/portaltoi, în vederea obţinerii unor produse viti-vinicole specifice arealului considerat. Diversitatea ecologică a ţării noastre, cu un grad ridicat de favorabilitate pentru cultura viţei de vie şi puterea tradiţiei a condus în timp la statornicirea unor sortimente tradiţionale (ex. sortimentul de Drăgăşani, sortimentul de Dealu Mare, ş.a.). Particularităţile bioproductive specifice soiurilor potenţate de oferta ecologică şi cea tehnologică au generat diversificarea unor sortimente de soiuri de struguri pentru masă, sortimente de soiuri de struguri pentru vin, sortimente de soiuri de struguri pentru stafide, ş.a. Sortimentul tehnologic - constă în asocierea a două sau mai multe soiuri în vederea completării deficienţelor tehnologice (aciditate, conţinut de compuşi fenolici ş.a.) ale unor soiuri. Exemplu – sortimentul tehnologic de la Cotnari format din soiurile Grasă de Cotnari (aport ridicat de zaharuri în must), Fetească albă (aciditate insuficientă), Frâncuşă (plus de aciditate) şi Tămâioasă românească (aport de aromă). Deficienţele de polenizare caracteristice unor soiuri (ex. Muscat de Hamburg) sunt corectate prin cultivarea acestora în sortiment biologic (amestec biologic) cu soiuri bune polenizatoare (pentru exemplul dat, cu soiul Cinsaut) în proporţie de 2 : 1.

Sortogrup – grupare de soiuri înrudite, rezultate unele din altele în urma unor mutaţii naturale (variaţii mugurale, fecundare liberă, ş.a.). Exemplu sortogrupul Coarnă (Coarnă neagră, Coarnă neagră selecţionată, Coarnă neagră tămâioasă, Coarnă neagră aromată); sortogrupul Chasselas (Chasselas blanc, Chasselas doré, Chasselas musqué, Chasselas rouge, Chasselas rouge imperial, Chasselas rouge hatif, ş.a.).

1.1.3.Obiectivele Ampelografiei

Cunoaşterea însuşirilormorfologice, biologice şi agroproductive ale soiurilor de viţă roditoare şi portaltoilor;

Alegerea soiurilor pentru plantare în diferite agroecosisteme şi practicarea tehnologiei de cultivare conveniente obţinerii superioare calitativ şi cantitativ.

Alegerea portaltoilor corespunzători în funcţie de: soiul altoi, loc de plantare şi tehnologia de cultivare.

Alegerea tehnologiilor diferenţiate de cultivare, în diferite areale, pe grupe de soiuri în funcţie de însuşirile lor biologice şi agroproductive.

1.1.4.Legăturile Ampelografiei cu alte ştiinţe

Ampelografia foloseşte materialul informaţional de la alte ştiinţe cum sunt: viticultura generală, botanica, fiziologie şi biochimie vegetală, genetică şi ameliorare, agrometeorologie, agrochimie, pedologie, agrotehnică, îmbunătăţiri funciare, protecţia plantelor, management, marketing, ş.a.

Preview document

Ampelografie - Pagina 1
Ampelografie - Pagina 2
Ampelografie - Pagina 3
Ampelografie - Pagina 4
Ampelografie - Pagina 5
Ampelografie - Pagina 6
Ampelografie - Pagina 7
Ampelografie - Pagina 8
Ampelografie - Pagina 9
Ampelografie - Pagina 10
Ampelografie - Pagina 11
Ampelografie - Pagina 12
Ampelografie - Pagina 13
Ampelografie - Pagina 14
Ampelografie - Pagina 15
Ampelografie - Pagina 16
Ampelografie - Pagina 17
Ampelografie - Pagina 18
Ampelografie - Pagina 19
Ampelografie - Pagina 20
Ampelografie - Pagina 21
Ampelografie - Pagina 22
Ampelografie - Pagina 23
Ampelografie - Pagina 24
Ampelografie - Pagina 25
Ampelografie - Pagina 26
Ampelografie - Pagina 27
Ampelografie - Pagina 28
Ampelografie - Pagina 29
Ampelografie - Pagina 30
Ampelografie - Pagina 31
Ampelografie - Pagina 32
Ampelografie - Pagina 33
Ampelografie - Pagina 34
Ampelografie - Pagina 35
Ampelografie - Pagina 36
Ampelografie - Pagina 37
Ampelografie - Pagina 38
Ampelografie - Pagina 39
Ampelografie - Pagina 40
Ampelografie - Pagina 41
Ampelografie - Pagina 42
Ampelografie - Pagina 43
Ampelografie - Pagina 44
Ampelografie - Pagina 45
Ampelografie - Pagina 46
Ampelografie - Pagina 47
Ampelografie - Pagina 48
Ampelografie - Pagina 49
Ampelografie - Pagina 50
Ampelografie - Pagina 51
Ampelografie - Pagina 52
Ampelografie - Pagina 53
Ampelografie - Pagina 54
Ampelografie - Pagina 55
Ampelografie - Pagina 56
Ampelografie - Pagina 57
Ampelografie - Pagina 58
Ampelografie - Pagina 59
Ampelografie - Pagina 60
Ampelografie - Pagina 61
Ampelografie - Pagina 62
Ampelografie - Pagina 63
Ampelografie - Pagina 64
Ampelografie - Pagina 65
Ampelografie - Pagina 66
Ampelografie - Pagina 67
Ampelografie - Pagina 68
Ampelografie - Pagina 69
Ampelografie - Pagina 70
Ampelografie - Pagina 71
Ampelografie - Pagina 72
Ampelografie - Pagina 73
Ampelografie - Pagina 74
Ampelografie - Pagina 75
Ampelografie - Pagina 76
Ampelografie - Pagina 77
Ampelografie - Pagina 78
Ampelografie - Pagina 79
Ampelografie - Pagina 80
Ampelografie - Pagina 81
Ampelografie - Pagina 82
Ampelografie - Pagina 83
Ampelografie - Pagina 84
Ampelografie - Pagina 85
Ampelografie - Pagina 86
Ampelografie - Pagina 87
Ampelografie - Pagina 88
Ampelografie - Pagina 89
Ampelografie - Pagina 90
Ampelografie - Pagina 91
Ampelografie - Pagina 92
Ampelografie - Pagina 93
Ampelografie - Pagina 94
Ampelografie - Pagina 95
Ampelografie - Pagina 96
Ampelografie - Pagina 97
Ampelografie - Pagina 98
Ampelografie - Pagina 99
Ampelografie - Pagina 100
Ampelografie - Pagina 101
Ampelografie - Pagina 102
Ampelografie - Pagina 103
Ampelografie - Pagina 104
Ampelografie - Pagina 105
Ampelografie - Pagina 106

Conținut arhivă zip

  • Ampelografie.doc

Alții au mai descărcat și

Plan de Afaceri pentru Modernizarea unei Firme Vinicole din Comuna Ceptura - Judetul Prahova

INTRODUCERE MANAGERUL ŞI VITICULTORUL DE AZI Este fără doar şi poate o modă astăzi în multe medii frecventate de oamenii tineri a discuta şi...

Combaterea Biologica a Daunatorilor din Plantatiile Viticole

INTRODUCERE Vita de vie este o planta de cultura cu cea mai veche istorie, este cea mai studiata si cea mai bogat documentata. Ca urmare a...

Tehnologia Culturii Intensive și Superintensive a Mărului

INTRODUCERE Pomologia este stiinta care studiaza particularitatile morfologice, biologice, ecologice si tehnologice ale speciilor si soiurilor de...

Strugurii

1. Importanţa Strugurii pot fi consumaţi cruzi sau folosiţi la fabricarea gemului de struguri, a sucului de struguri, a jeleului, oţetului, a...

Strugurii de masă

INTRODUCERE Există dovezi că pe teritoriul României, viţa de vie a început să se cultive cu 3000 ani î.d.Ch. În antichitate getodacii de la N de...

Caracterizarea Fitochimica si Botanica - Masline si Struguri - Posibilitati de Utilizare in Industria Cosmetica, Farmaceutica si Alimentara

1.Generalitati masline,struguri: Maslinul este un arbore fructifer totdeauna verde, cu trunchiul adesea stramb, cultivat mai mult in regiunile...

Stabilirea Dozelor de Ingrasaminte Organice si Chimice, pentru Cultura Vitei de Vie in Contextul Practicarii unei Agriculturi de Tip Intensiv

Capitolul I Chimizarea agriculturii in contextul societăţii contemporane 1.1. Căi si mijloace de sporire a producţiei agricole Ritmul actual de...

Infiintarea unei Plantatii de Vita de Vie pentru Struguri de Vin

Pentru intretinerea unei plantatii de 100 de ha vita de vie pentru struguri de vin pe un teren cu panta 20% in zona Dealul Mare avem nevoie de: •...

Ai nevoie de altceva?