Aprecierea și Identificarea Factorilor care Influențează Calitatea Cărnii de Iepure

INTRODUCERE

Din punct de vedere comercial, carnea reprezintă carcasa animalelor de măcelărie, a păsărilor de curte, sau a vânatului, cât şi produsele obţinute din acestea.

Obţinerea acestui produs valoros pentru alimentaţia umană se face în unităţi agro-zootehnice şi industriale complexe, specializate, dotate tehnic corespunzător şi în care se realizează un foarte riguros control igienico-sanitar.

Din punct de vedere alimentar, carnea constituie o sursă importantă de energie şi substanţe nutritive pentru om. Datorită compoziţiei chimice echilibrate în trofine cu valoare biologică ridicată (proteine, grăsimi, substanţe minerale şi vitamine), digestibilităţii superioare şi potenţialului dietetico-culinar, carnea reprezintă un aliment indispensabil în hrana omului.

Creşterea iepurilor de casă este o subramură relativ nouă a creşterii animalelor, asigurând carne dietetică de calitate superioară, piei frumoase, lână şi alte produse suplimentare.

Pe plan mondial, ea s-a dezvoltat spectaculos în secolul al XIX-lea, iar prin introducerea noilor tehnologii în secolul al XX-lea, creşterea iepurilor de casă s-a răspândit şi în ţările care nu aveau tradiţie în creşterea iepurilor.

După cel de-al Doilea Război Mondial, s-a pus accent şi pe creşterea intensivă a iepurilor. Astfel au fost rezolvate o serie de aspecte tehnice şi tehnologice, în special cele legate de creşterea şi hrănirea acestor animale, realizându-se şi primele raţii integrale de furaje granulate. Toate rezultatele au fost obţinute ţinându-se cont de particularităţile biologice ale iepurilor- maturizare timpurie, fertilizare deosebită, perioadă scurtă a sarcinii şi viteză mare de creştere a tineretului, caracteristici care fac din iepuri o specie preferată pentru producţia de carne.

În condiţii de creştere intensivă, în Italia, o iepuroaică are 10 naşteri pe an, iar în SUA, în condiţii experimentale, s-au realizat 11 naşteri pe an. Femelele de iepure nasc câte 8-10 pui, câteodată chiar mai mulţi, procentul de supravieţuire până la înţărcare fiinde de 80-90%. Feritilitatea este un alt factor determinant care face preferabilă creşterea iepurilor de carne.

Dintre toate mamiferele crescute de om ca sursă de hrană, iepurii au cea mai bună rată de creştere. În cea de-a 6 a zi de viaţă, ei îşi dublează volumul de la naştere, la vârsta de o lună acesta devine de 10-13 ori mai mare, iar la 60 de zile, volumul iepurilor ajunge să fie de 28 de ori mai mare decât la naştere. La aproximativ 100 de zile, iepurii ating 2,3-2,5 kg greutate în viu.

Conform FAO, creşterea iepurilor de casă este foarte dezvoltată în Europa, realizându-se 85% din producţia mondială. Dintre ţările est-europene, cel mai mare producător este Ungaria, unde există ferme de stat, cu efective de 10.000 – 15.000 de femele. Producţia anuală este de 40.000-42.000 tone de masă de tăiere, care se exportă în special, în Italia sub formă de animale vii.

În America,ca şi în Europa, în fermele mari, animalele sunt crescute intensiv şi se hrănesc cu raţii integrale de furaje granulate. În fermele mici, hrana constă în furaje concentrate, uscate sau verzi, în funcţie de anotimp. În restul ţărilor central-europene, producţia de iepuri de casă este concentrată în gospodării de mici dimensiuni, unde se cresc într 3-5 pana la 50 de femele de iepure, ca nucleu de bază.

În China, sunt crescuţi aproape 20 milioane de iepuri, în special pentru lână. Ei sunt sacrificaţi după a doua sau a treia năpârlire. Din punct de vedere economic, carnea este un produs secundar, iar lâna de angora este un produs principal şi reprezintă 60-70% din câştigurile obţinute din creşterea iepurilor de casă.

În România există o anumită tradiţie în privinţa creşterii iepurilor. După părerea unor crescători români cu experienţă, creşterea iepurilor are şansele să devină o ocupaţie deosebit de profitabilă cât de curând, deoarece carnea de iepure este ferită până în acest moment de bolile care afectează celelalte animale, a căror carne este consumată în mod curent. În plus, carnea de iepure este o carne uşoară, savuroasă şi deosebită de celelalte feluri de carne pe care le consumăm,un kilogram de carne de iepure având doar 1.600 de calorii (spre deosebire de cea de pui-1.800 cal/kg, viţel -1.820, curcan-2.500, miel-3.100,vită-3.200, porc-4.400) şi un nivel scăzut de colesterol.

Activitatea de creştere a iepurilor de casă este relativ uşoară, putând constitui o îndeletnicire placută, atât pentru copii cât si pentru maturi. În acelaşi timp, prin pătrunderea pe piaţa externă sau prin mici injecţii de capital, creşterea iepurilor poate sa constituie un domeniu atractiv pentru şomeri.