Ardeiul Gras

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 48 în total
Cuvinte : 10382
Mărime: 11.86MB (arhivat)
Puncte necesare: 8
UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI FACULTATEA: ZOOTEHNIE SPECIALIZAREA: C.E.P.A

Cuprins

  1. Caracterizarea morfologică şi tehnologică a ardeiului gras.
  2. Denumirea ştiinţifică
  3. Areale de cultură
  4. 1.1 Caracterizare botanică.
  5. 1.2 Compoziţia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă, energetică şi medicinală.
  6. 1.3 Caracterizare tehnologică a ardeiului.
  7. 1.4 Soiuri cultivate.
  8. 1.5 Destinaţia producţiei şi modalităţi de valorificare a ardeilor.
  9. 1.6 Bolile si dăunatorii specifici ardeiului post recoltare.
  10. 2. Tehnologii de valorificare a ardeilor.
  11. 2.1 Mod de recoltare a ardeilor.
  12. 2.2 Presortarea, sortarea, calibrarea, perierea, spălarea şi ceruirea
  13. 2.3 Depozitarea şi păstrarea ardeilor
  14. 2.4 Ambalarea ardeilor.
  15. 3. Standardele de comercializare a ardeilor
  16. 3.1 Cerinţe minime de calitate.
  17. 3.2 Cerinţe de maturitate.
  18. 3.3 Categorii de calitate.
  19. 3.4 Calibrarea.
  20. 3.5 Toleranţele.
  21. 3.6 Prezentarea produsului.
  22. 3.7 Marcajele produselor.
  23. 4. Particularităţi ale desfacerii produselor in reţeaua comercială din Municipiul Iasi.
  24. 4.1 Categorii de spaţii comerciale specializate în desfacerea de fructe şi legume.
  25. 4.2 Perioada de valorificare a produsului.
  26. 4.3 Modalitatea de prezentare a produsului.
  27. 4.4 Condiţii de păstrare.
  28. 4.5 Categoriile de calitate.
  29. 4.6 Corespondenţa calitate- produs
  30. 4.7 Standardele de comercializare specifice produsului.

Extras din proiect

Capitolul I

Caracterizarea tehnologică, standarde de comercializare şi condiţii de valorificare la ardei gras

1.Caracterizarea morfologica si tehnologica a ardeiului gras.

Dintre speciile legumicole cultivate la noi în ţară, ardciul ocupă locul principal, având numeroase întrebuinţări şi aducând profituri mari cultivatorilor.

Ardeiul, (Capsicum annuum L.), se cultivă în ţara noastră atât în sere şi solarii cât şi în câmp. Anual se cultivă pe o suprafaţă de aproximativ 21000 ha obţinându--se o producţie de 246000 t. În ceea ce priveşte zonele de cultivare a ardeiului, zone foarte favorabile sunt în Câmpia Română şi Câmpia de Vest, ca zone favorabile sunt Câmpia Transilvaniei, Podişul Transilvaniei, partea de est a Moldovei. Zona puţin favorabilă este reprezentată de cea cu temperaturi scăzute.

Cultura ardeiului în câmp şi în sere este foarte dezvoltată în zone ca: Matca-Tecuci, Adunaţii Copăceni, Vidra, Izbiceni, Seleuşi, Brăila. Zona din apropierea Bucureşti (Popeşti-Leordei) este foarte cunoscută pentru cultura ardeilor în seră, deasemeni foarte renumite pentru cultura ardeiului în câmp sunt judeţele Braila şi Constanţa.

În condiţiile de la noi din ţară ardeiul este o plantă anuală, însă în regiunile de origine se poate comporta ca plantă perenă.

1.1. Caracterizarea botanică a ardeiului

Frucul de ardei (fig.1, 2, 3, 4) este o bacă de forme si dimensiuni foarte diferite,în funcţie de varietate şi soi. Poziţia fructelor pe tufă poate fi erectă sau pendulă. La maturitate tehnică culoarea poate fi verde sau galbenă, cu diferite nuanţe în funcţie de soi. Pericarpul fructelor de ardei are grosimi cuprinse între 1 si 8 mm. La maturitate fizigicfructele devin roşii sau portocalii.

Figura 1.1-Ardei gras Figura 1.2-Ardei gogoşar

Figura 1.3-Ardei iute Figura 1.4-Ardei Kapia

1.2.. Compozitia chimică a ardeiului şi valoarea sa nutritivă şi energetică

Compoziţia chimică a ardeilor depinde de tipul de ardei (gras, gogoşar, iute etc), de gradul de maturitate, condiţiile de cultură, soi etc (tab. 1). Valoarea energetica este de circa 26 kcal/100 g la ardeiul dulce si de peste 116 kcal/100 g la ardeiul iute.

Compoziţia chimică a ardeilor (g/100 g produs)* Tabelul 1

Componente Ardei gras Ardei gogoşar Ardei iute Ardei lung

Apă 92,72 91,39 83,30 90,03

Substanţă uscată 7,27 8,61 16,70 9,97

Zahăr total 3,06 4,97 7,44 4,66

Cenuşă 0,44 0,68 1,40 0,68

Celuloză 1,08 1,00 7,06 1,28

*după Enăchescu, 2002

Alte componente ale fructelor de ardei sunt: proteine 0,9%, grăsimi 0,5%, calciu 12 mg/100 g produs proaspăt, fier 0,9 mg/100 g, magneziu 6-7 mg/100 g, potasiu 170 mg/100 g, fosfor 25 mg/100g, vitaminele B (B1 ,B2 ) 42 mg/100 g, vitamina C 100-300 mg/100g

Ardeiul iute, datorită conţinutului său ridicat in capsicină, are utilitate în industria farmaceutică astfel că tinctura capsinei este folosită la prepararea vatei termogene şi la prepararea unor unguente impotriva bolilor reumatice.(Bereşin 1977)

Preview document

Ardeiul Gras - Pagina 1
Ardeiul Gras - Pagina 2
Ardeiul Gras - Pagina 3
Ardeiul Gras - Pagina 4
Ardeiul Gras - Pagina 5
Ardeiul Gras - Pagina 6
Ardeiul Gras - Pagina 7
Ardeiul Gras - Pagina 8
Ardeiul Gras - Pagina 9
Ardeiul Gras - Pagina 10
Ardeiul Gras - Pagina 11
Ardeiul Gras - Pagina 12
Ardeiul Gras - Pagina 13
Ardeiul Gras - Pagina 14
Ardeiul Gras - Pagina 15
Ardeiul Gras - Pagina 16
Ardeiul Gras - Pagina 17
Ardeiul Gras - Pagina 18
Ardeiul Gras - Pagina 19
Ardeiul Gras - Pagina 20
Ardeiul Gras - Pagina 21
Ardeiul Gras - Pagina 22
Ardeiul Gras - Pagina 23
Ardeiul Gras - Pagina 24
Ardeiul Gras - Pagina 25
Ardeiul Gras - Pagina 26
Ardeiul Gras - Pagina 27
Ardeiul Gras - Pagina 28
Ardeiul Gras - Pagina 29
Ardeiul Gras - Pagina 30
Ardeiul Gras - Pagina 31
Ardeiul Gras - Pagina 32
Ardeiul Gras - Pagina 33
Ardeiul Gras - Pagina 34
Ardeiul Gras - Pagina 35
Ardeiul Gras - Pagina 36
Ardeiul Gras - Pagina 37
Ardeiul Gras - Pagina 38
Ardeiul Gras - Pagina 39
Ardeiul Gras - Pagina 40
Ardeiul Gras - Pagina 41
Ardeiul Gras - Pagina 42
Ardeiul Gras - Pagina 43
Ardeiul Gras - Pagina 44
Ardeiul Gras - Pagina 45
Ardeiul Gras - Pagina 46
Ardeiul Gras - Pagina 47
Ardeiul Gras - Pagina 48

Conținut arhivă zip

  • Ardeiul Gras.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Culturii Intensive și Superintensive a Mărului

INTRODUCERE Pomologia este stiinta care studiaza particularitatile morfologice, biologice, ecologice si tehnologice ale speciilor si soiurilor de...

Standarde de calitate și caracterizare economică și nutritivă a ardeiului

INTRODUCERE Legumele solanacee formează una din cele mai importante grupe tehnologice, care se cultivă la noi în țară și în general în lume.Din...

Sinteză Tehnologică Comparativă privind Tehnologia de Cultivare a Plantelor din Familia Solanaceae

INTRODUCERE Din aceasta grupa fac parte specii de plante legumicole, care se mai numesc si legume solano-fructoase, cu o mare importanta...

Tehnologia de cultivare a pomilor fructiferi - mărul

Generalitati Horticultura se caracterizează prin atribute specifice ale conducerii, dirijării şi controlului proceselor de producţie. În...

Prunul

Consideraţii generale Prunul, pentru români reprezintă specia pomicolă cu rezonanţe străvechi, fiind caracterizat ca pomul vieţii sau al...

Bolile și Dăunătorii Prunului

Bolile şi dăunătorii prunului 1. Descrierea bolilor şi patogenilor cauzatori 1.1. Mături de vrăjitoare Denumire ştiinţifică : Taphrina...

Pomicultură

INTRODUCERE ÎN ŞTIINŢA POMICULTURII Valorificarea eficientă a condiţiilor ecologice, tehnologice şi social-economice de care dispune fiecare...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Te-ar putea interesa și

Turismul Balnear în Muntenia

1. Pozitia geografica a regiunii Sud Muntenia Muntenia este o regiune istorica din sudul Romaniei. Limitele sale sunt: la nord muntii Carpati...

Caracteristica generală a întreprinderii - Restaurantul Zimbru

Tipul intreprinderii: restaurant clasic, privat, cu profil gastronomic in care se serveste un larg sortiment de preparate culinare (gustari calde...

Studiul comparativ al conținutului de nitrați și nitriți în legumele autohtone și cele din import

Introducere Alimentele pot fi considerate factori ai mediului ambiant cu care omul contractează relaţii strânse în tot cursul existenţei sale. Cea...

Tehnologia supelor în bucătăria națională

INTRODUCERE Tehnologia preparării bucatelor se bazează pe tradițiile artei culinare populare, pe experiența bucătarilor profesioniști, precum și...

Mașini pentru sortarea fructelor

1. INTRODUCERE Fructele şi legumele au o compoziţie chimică complexă, conţinând principalele grupe de substanţe organice (glucide, zaharuri,...

Tehnologia legumelor și fructelor - zacuscă de ciuperci

Materii prime: Ciupercile (Agaricus campestris) Agaricus campestris este o specie de ciuperci comestibile saprofită din încrengătura...

Bolile și Dănătorii Ardeiului

Capitolul I. Capsicum annuum L.- încadrarea taxonomică, caracterizarea morfoanatomică şi propagarea în sistem convenţional I.1. Incadrarea...

Sinteză Tehnologică Comparativă privind Tehnologia de Cultivare a Plantelor din Familia Solanaceae

INTRODUCERE Din aceasta grupa fac parte specii de plante legumicole, care se mai numesc si legume solano-fructoase, cu o mare importanta...

Ai nevoie de altceva?