Cuprins
- Introducere 4
- Capitolul I - Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Avram Iancu ... .5
- I.1. Prezentarea localității ..5
- I.1.1. Istoricul localității 5
- I.1.2. Așezarea geografică . 6
- I.1.3. Vecinii localității ..7
- I.1.4. Populația ..7
- I.2. Resursele agroturistice natural ale localității ..8
- I.2.1. Munți ...8
- I.2.2. Ape ..8
- I.2.3. Peșteri .9
- I.2.4. Rezervații naturale .10
- I.2.5. Monumente ale naturii 10
- I.2.6. Vegetația 11
- I.2.7. Fauna ..12
- I.2.8. Clima ..12
- I.3. Resursele agroturistice antropice ale localității .12
- I.3.1. Monumente istorice 12
- I.3.2. Case memoriale ..13
- I.3.3. Etnografie și folclor ...14
- Capitolul II - Stadiul valorificării resurselor agroturistice din localitatea
- Avram Iancu ..16
- II.1. Situația agroturismului .16
- II.2. Strategia de dezvoltare a turismului în Județul Alba ...16
- II.3. Analiza SWOT a potențialului turistic 17
- Capitolul III - Studiu de caz .19
- Capitolul IV - Concluzii și recomandări . 23
- Bibliografie ..24
Extras din proiect
Introducere
Turismul poate deveni unul din factorii cheie în procesul de relansare a economiei, ținând cont de faptul că Munții Apuseni dețin un potențial turistic uriaș, adecvat diverselor tipuri de turism. Unul din principalele aspecte care trebuie abordate în turismul Munților Apuseni este utilizarea insuficientă a potențialului său sau utilizarea acestuia în condiții neadecvate.
Obiectivul principal al Strategiei Naționale în domeniul Turismului este reprezentat de o creștere a veniturilor din turism și a contribuției turismului la PIB prin stimularea diversificării și calității ofertei turistice. Acest lucru se poate realiza, în primul rând prin dezvoltarea turismului montan, care, conform analizelor economice efectuate, a fost considerat ca având un bun potențial de expansiune. Celelalte forme de turism pentru care Munții Apuseni au un potențial remarcabil, cum ar fi turismul rural și agroturismul, turismul ecologic, turismul cultural, turismul balnear, nu au beneficiat până acum de investiții de capital considerabile pentru atragerea turiștilor.
În viitor, agenții economici, diversele instituții și organizații din turismul Munților Apuseni vor trebui să se concentreze pe valorificarea în condiții optime a potențialului turistic a acestora prin diversificarea, modernizarea și adaptarea permanentă a ofertelor turistice la nivelul așteptărilor turiștilor interni și internaționali. Este necesară astfel, creșterea atractivității turismului montan, rural și balnear, precum și a turismului din zonele interesante din punct de vedere cultural.
Concentrarea eforturilor investiționale și de imagine se va axa pe promovarea proiectelor de importanță regională și națională și pe promovarea parteneriatelor între stat, care asigura infrastructura, administrația publică locală, care trebuie să pună la dispoziție terenurile și sectorul privat, care va fi solicitat pentru cofinanțarea de proiecte.
Capitolul I - Identificarea resurselor agroturistice din localitatea Avram Iancu
I.1. Prezentarea localității
Avram Iancu (în trecut Vidra de Sus) este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Achimețești, Avram Iancu (reședința), Avrămești, Bădăi, Boldești, Călugărești, Căsoaia, Cândești, Cârăști, Cârțulești, Cocești, Cocoșești, Coroiești, Dealu Crișului, Dolești, Dumăcești, Gojeiești, Helerești, Incești, Jojei, Mărtești, Orgești, Pătruțești, Plai, Pușelești, Șoicești, Ștertești, Târsa, Târsa-Plai, Valea Maciului, Valea Uțului, Verdești și Vidrișoara. Orașul cel mai apropiat este Câmpeni. Este un punct de plecare spre Muntele Găina.
Are în componență 33 de sate, situate de o parte și de alta a Arieșului Mic și a drumului județean DJ 762.
I.1.1. Istoricul localității
Localitatea Vidra este atestată documentar pentru prima dată în anul 1595 în Privilegiul acordat de Cristofor Bathory, principele Trasilvaniei, când reînnoiește actul de danie asupra caselor și moșiilor sale din Tzopanfalva (Câmpeni) lui Nicolae Filimon (în vremea aceea localitățile Râul Mare și Râul Mic aparțineau de Câmpeni).
Vidra de Sus, parte componentă a localității Vidra, apare pentru prima data cu numele de Felsö-Vidra,Vidra Gyin Szusz în anul 1839. Vidra de Sus este amintită și în statistica Transilvaniei din anul 1850 sub numele Felsö-Vidra Vidra din Szusz, precum și în Buletinul Ceuberniului Provinciale pentru Marele Principat al Transilvaniei din 1854 . Cea mai veche mențiune a toponimului Vidra de Sus apare însă la 2 decembrie 1739, într-un act de danie, redactat la Vidra de Sus . Vechii locuitori ai comunei Avram Iancu fac parte din familia moților sau "topilor", cum sunt cunoscuți locuitorii din ținutul Câmpenilor, urmași direcți ai dacilor și ai coloniștilor romani.
Atestată documentar pentru prima dată în anul 1839, cu numele de Vidra de Sus, comuna Avram Iancu este cunoscută mai ales datorită lui Avram Iancu (1824-1872), avocat român transilvănean și revolutionar pașoptist, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848-1849 din Transilvania.
În “Calendarium novum” tipărit la Cluj în 1807 de Martin von Hochmeister, se menționează și școala din Vidra de Sus, unde a învățat Avram Iancu, avându-l ca învățator pe Mihai Gomboș.
Bibliografie
1. http://www.primariaavramiancu.ro
2. https://alba24.ro/comorile-muntilor-apuseni-cascade-lacuri-pesteri-si-alte-minuni-ale-naturii-care-merita-vazute-cel-putin-o-data-426591.html
3. http://www.roturism-info.ro/orase/judetul-alba/obiective-turistice-avram-iancu.html
4. http://www.galorizonturi2012.ro/uploads/Studiu%20de%20zona%20II%20%20GAL%20Orizonturi%202012.pdf
5. https://romanialibera.ro/cultura/arte/alba---judetul-oportunitatilor-culturale-nevalorificate--31409
6. http://www.sosele.ro/classifier/item.php?view=views/item.xsl&PHPSESSID=32175097e78c8309897dfb4e285de1fa
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Avram_Iancu,_Alba
8. http://roncea.ro/2014/09/10/biserica-din-vidra-unde-s-a-botezat-craisorul-muntilor-prefectul-general-al-legionarilor-romani-avram-iancu-casa-si-crestele-sale-din-apuseni-foto-roncea-ro/
9. http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
Preview document
Conținut arhivă zip
- Avram Iancu - resurse agroturistice.docx