Bazele Biologice în Procesul de Menținere a Calității Aerului în Zonele Împădurite

Introducere

Suprafata de teren ocupata cu paduri si alta vegetatie forestiera in Romania este de 6.742.800 ha (INS 2006), reprezentand 28,28 % din suparafata tarii. Aceasta pondere este sensibil sub media europeana de 37,1% padure. Suprafata de padure per capita in Romania este de 0,28 ha, putin sub media europeana de 0,32 ha. Conform studiului intocmit de Institutul de Cercetari si Amenajari Silvice, o pondere a suprafetei ocupata de paduri de aproximativ 35% este considerata pentru spatiul geografic romanesc valoarea „optima” pentru asigurarea unei folosinte si gospodariri durabile a terenului, pe termen mediu. Se preconizeaza ca in decursul perioadei 2007-2013, prin aceasta masura, suprafata paduroasa a tarii sa creasca cu 49.348 ha. Cea mai mare parte a padurilor Romaniei se gaseste in zona de munte (51,%), in timp ce 37% din suprafata ocupata cu padure se afla in zona de deal, doar 10,9% se gasesc la campie.

Pădurile și alte suprafețe împădurite acoperă circa 176 de milioane de hectare pe teritoriul UE, însumând peste 42 % din suprafața terestră a UE. Pădurile Uniunii Europene s-au extins constant în ultimii 60 de ani, reprezentând în prezent 5 % din suprafața împădurită la nivel mondial. Majoritatea pădurilor din UE și-au mărit volumul lemnos și stocurile de carbon, absorbind astfel o cantitate mai mare de CO2 din atmosferă. Informații recente arată însă că, la nivel mondial, despăduririle (în special în țările în curs de dezvoltare) și alte modificări ale destinației terenurilor sunt responsabile în prezent pentru circa 12-15 % din emisiile globale de CO2.

Pădurile reprezintă cel mai bun filtru pentru emisiile de carbon. În calculele privind cantitatea de noxe, specialiştii estimează că despăduririle înseamnă 10 până la 30% mai mult dioxid de carbon. Plantarea de noi păduri, imapadurirea unor terenuri si păstrarea celor existente, mai ales, pentru că arborii sunt filtre naturale pentru dioxidul de carbon.

Capitolul I Starea de sanatate a padurilor

I. 1. Starea de sanatate a padurilor

In scopul evaluarii si supravegherii starii de sanatate a padurilor, s-au efectuat sondaje in reteaua nationala de monitoring forestier (4x4 km) pe un numar de 102.763 arbori cuprinsi in 4.355 sondaje.

In anul 2000, din numarul total de arbori evaluati, 85,7% sunt sanatosi (clasele de defoliere 0-1) si 14,3% vatamati (clasele de defoliere 2-4) starea de sanatate fiind in scadere in raport cu anii 1998 si 1999.

Fig 1

Rasinoasele au inregistrat o stare de sanatate mai buna decat foioasele, ponderea arborilor sanatosi fiind de 90,2% fata de 84,2% la foioase si a arborilor vatamati de 9,8% fata de 15,8% la foioase. Dintre rasinoase, cel mai putin afectat a fost molidul (8,7%), iar cei mai vatamati bradul (13,1%) si pinul (13,8%).

Dintre foioase, cele mai afectate specii sunt: girnita (40,3%), salcamul (29,9%), stejarii xerofiti (28,5%), cerul (23%), stejarul pedunculat (20,5%) si gorunul (16,9%), pe ansamblu in crestere in raport cu anul 1999.

Fagul este specia cea mai putin afectata (12,2% arbori vatamati), insa in crestere fata de anul 1999.

In plan teritorial, un grad mai avansat de vatamare a arborilor s-a inregistrat in padurile din judetele: Dolj (64,8%), Ialomita (46,7%), Bucuresti (40,1%), Mehedinti (39,1%), Gorj (36,4%), Caras Severin (33,2%), Arad (31,4%), Timis (24,7%) si Giurgiu (22,0%). O stare mai buna de sanatate a padurilor s-a semnalat in judetele: Maramures (1,0%), Tulcea (1,2%), Mures (1,7%), Salaj (2,4%), Botosani (2,6%), Buzau (3,1%), Cluj (4,0%), Brasov (4,8%), Alba (5,8%), Constanta (6,8%), Bacau (7,1%), Suceava (7,1%), Harghita (7,2%), si Olt (7,4% arbori vatamati).

Comparativ cu anul precedent, in anul 2000 starea de sanatate a padurilor la nivel national este in declin, in special din cauza secetei excesive din anii 1999 si 2000.

Rezultatele unui studiu privind starea de sanatate a padurilor pe zone altitudinale, scoate in relief faptul ca proportia arborilor vatamati scade pe masura ce altitudinea creste, pana la pragul de 1.500 m, unde conditiile de vegetatie devin extreme si ponderea arborilor vatamati inregistreaza crestere.

Padurile situate in partea de sud a tarii prezinta un grad avansat de vatamare datorita deficitului hidric si excesului termic, proprii conditiilor de stepa si silvostepa. In aceasta regiune se inregistreaza o extindere a procesului de aridizare si o inaintare a silvostepei spre zona de campie forestiera. Asa se explica faptul ca arboretele de stejar, care ocupa preponderent zona forestiera de campie, sunt cele mai afectate, indeosebi in conditiile create de secetele prelungite.

Pe plan international, procentul arborilor vatamati in anul 2000 este de 14,3%, ceea ce situeaza Romania, in continuare, in randul tarilor cu paduri moderat afectate.