Bioremedierea Solurilor Poluate cu Pesticide

Intenția acestui raport este de a discuta despre starea actuala a tehnologiilor de remediere disponibile pentru depoluarea solurilor contaminate cu pesticide. Discutia se va concentra pe, dar nu se va limita la, poluanți organici persistenți (POP) identificati de Programul Natiunilor Unite pentru Mediu si tehnologii de remediere care implica bioremedierea si fitoremedierea.

In studiile de caz discutate vor lua in considerare atat avantajele cat si dezavantajele acestor tehnologii bazate pe aplicarea lor, cat si pe performanta atinsa.

Poluantii organic persistenti (POP)

Cresterea gradului de constientizare a problemelor din domeniul protectiei mediului au dus la masuri de reglementare care vizeaza remedierea greselilor din trecut si protejarea mediului de contaminari viitoare si exploatare. Multi dintre poluantii in considerare sunt toxici si ulterior au fost interzisi, dup ace s-a descoperita ca sunt periculosi pentru sanatatea umana. Din pacate, in multe cazuri, acesti compusi sunt, de asemenea, persistent in natura. Chiar si dupa o perioada lunga de timp de la incetarea folosirii lor, aceste chimicale persista in sol si in sedimente si ajung direct in lantul alimentar, sau se infiltreaza in apele freatice. O data ajunsi in panza freatica, chimicalele polueaza sursele de apa potabila si cauzeaza problem de sanatate. De asemenea aceste substante sunt subiectul transportului atmospheric de lunga durata. Una dintre preocuparile principale este capacitatea acestor substante chimice de a se bioacumula in tesutul adipos al animalelor. Acumularea indirecta sau bioamplificarea in organismele superioare din lanutul trofic, cum sunt mamiferele, pot cauza probleme de sanatatte in timp, din cauza cresterii nivelelor de compusi toxici din organism.

Un grad de persistenta este adesea dorit in cazul anumitor substante chimice, cum sunt pesticidele. Daca microorganismele le-ar degrada imediat ce acestea au fost aplcate pe sol, atunci nu si-ar mai atinge efectul scontat. Sunt doua motive principale pentru care acesti compusi persista in natura. In primul rand, conditiile necesare pentru biodegradarea lor nu sunt prezente. Microorganismele capabile sa descompuna acesti compusi chimici pot fi absente din solul contaminat. Daca, totusi acestea sunt prezente, anumiti factori limitative, cum ar fi deficitul de nutrient, poate crea conditii nefavorabile pentru biocontaminarea contaminantului. Diferite metode de depoluare au fost elaborate pentru a depasi aceste limitary, in vederea eficientizarii procesului de bioremediere. A doua posibilitate este ca poluantul sa fie recalcitrant sau rezistent la biodegradare. Compusii chimici sunt recalcitrant din mai multe motive. Compusul poate fi in imposibilitatea de a traversa membrane de defalcare in functie de enzimele microbiene intracelulare. Cele mai persistente substante poluante sunt sintetice, in consecinta structura lor moleculara variaza drastic fata de structurile naturale. Daca microorganismele au fost expuse la aceste formatiuni molecular unice pentru ultimele cateva decenii, atunci, ele nu au avut probabil sufficient timp pentru a-si evolua mecanismele de detoxifiere sau de metabolizare. Oricare ar fi mecanismul ceare asigura persistenta, acesti compusi organic extreme de stabili sunt recunoscuti ca fiind o problema. Programul Natinuilor Unite pentru Mediu (PNUM) a convocat patru sesiuni ale Comitelului Interguvernamental de Negociere (CIN), pentru a aborda aceasta problema. O suta douazeci si una de tari si 81 de Organizatii Nonguvernamentale au participat la reuniunea finala din anul 2000, referitoare la compusii organic persistent (POP). Scopul acestei intalniri a fost de a negocia Tratatul International privind poluantii organic persistent, care isi propune in cele din urma, sa elimine aceste substante toxice. ale Comitelului Interguvernamental de Negociere (CIN) a stability doua grupuri pentru a facilita negocierea tratatului. Primul grup, Grupul de Experti Critici, va fi responsabil pentru stabilirea criteriilor de poluanti si identificarea poluantilor ce vor fi introdusi in tratat, pe viitor. 12 poluanti au fost selectati in lista, pana acum: Aldrin, Clordan, DDT, Dieldrin, Dioxina, Furan (rasini furanicie), Heptaclor, Mirex, Hexaclorbenzen, PCB si Toxafen. Acesti poluanti sunt pesticide, produse chimice industriale si produse secundare nedorite ale proceselor industrial si de ardere. Al doilea grup este, Grupul de Implementare, care va aborda aspectele tehnice si financiare associate cu punerea in aplicare a acestui tratat in tarile in curs de dezvoltare si tranzitie.