Caractere ce se Transmit la Nivel de Populație

Sistemul populaţional

Din punct de vedere ecologic,populaţia este reprezentată de un grup de indivizi ce aparţin aceleaşi specii şi ocupa acelaşi areal.Populaţiile au aceleşi caracteritici generale,dar unicitatea ceste dată de structură,de relatiile care se stabilesc în interiorul populaţiilor numite relaţii intraspecifice sau intrapopulaţionale.

Biocenoza sau comunitatea de plante si animale este sistemul biologic care presupune coexistenţa in acelaşi areal a unor populaţii diferite de plante şi animale diferenţiate structural şi interdependent.La nivelul acestor populaţii se dezvoltă relaţii interspecifice sau interpopulaţionale.

Biomul este o unitate biotic caracteriztaă prin existenţa unor populaţii dominate de plante şi animale care trăiesc într-un anumit climat specific unei anumite zone geografice.[4]

Caracteristicile populaţiei

Populaţia reprezintă,în ultima analiză,un nivel din organizarea şi integrarea lumii vii,nivel caracterizat prin anumite trasaturi specifice şi subordonat acţiunii unor legitaţii caracteristice.Pentru a specifica şi analiza aceste caracteristici se impune,cu necessitate,a se face unele precizări şi anume-populaţia poate fi abordata atât ca unitate structurală şi funcţionala în ierarhia organizării şi integrării sistematice a lumii vii,cât şi ca entitate strict taxonomică,in cadrul unitătilor sistematice infraspeciei.

Populaţiile se caracterizează prin rata naşterilor,rata mortalităţii,rata difuziei.Toţi aceşti parametric reprezintă valori medii,valori derivate din comportamentul unui anumit grup de indivizi.[4]

Statica,structura şi dinamica populaţiei

De fapt,în reţeaua trofică a ecosistemului nu sînt integrate specii ca atare,unitati taxonomice abstracte,ci anumite populaţii ale anumitor specii.De exemplu,in relaţia pradă-prădător nu sînt conectate speciile abstracte Canis lupus şi Capreolus capreolus,ci populaţii concrete ale acelor doua specii.

Noţiunea de populaţie a fost preluată de ştiinţele naturii din ştiinţele sociale.În numeroasele şi variatele accepţiunii ale noţiunii de populaţie,se scot în evidenţa patru trasaturi fundamentale:numărul de indivizi,similitudinea indivizilor între ei,vitalitatea,delimitare in timp şi spaţiu.Fiecare populaţie vegetală,animal sau umană este alcătuită într-un moment dat al timpului,de un anumit număr de indivizi,care au trăsături generale commune,sînt vii şi ocupa un animit spaţiu.

Populaţia,alcătuită din inivizi aparţinând toţi aceleaşi specii,este unitatea vitală elementara a proceselor ecologice.Ca şi în ecologie,la fel ca in genetic şi in doctrina evoluţiei,populaţia este considerată unitate elementară de lucru.Dupa Ghilearov,populaţia cuprinde toţi indivizii dintr-o specie,care aparţin aceleaşi biocenoze.

Populaţiile ecologice sau cenotice,numite şi cenopopulaţii,populaţii de biotope,cuprind indivizii unei specii care aparţin unei singure biocenoze.În cadrul aceleaşi specii,populaţiile cenotice sînt caracterizate prin configuraţia ecologica şi genetică proprie,cum a stabilit Clausen la Potentilla glandulosa si Achillea millefolium.

Populaţiile elementare sînt părţi ale populaţiilor ecologice,legate de anumite microbiotopuri,de exemplu microartropodele slab mobile sînt ataşate de anumite părţi din sol.La peştii marini populaţiile elementare sînt formate din indivizi cu dimensiuni corporale aproximativ egale.Este vorba de comunităţi efemere de indivizi din aceeaşi specie numite şi micropopulaţii,incapabile de a funcţiona independent ca unităţi genetice şi fiziologice.[10]