Caracterele morfologice ale gramineelor - grau, orz, secara, ovaz, porumb

Particularități morfologice și biologice:

Sistemul radicular:

- rădăcinile embrionare (primare), (câteva zile - 3-4 luni);

- rădăcinile adventive ce formează un sistem radicular fasciculat;

- unele graminee au rădăcini groase, de regulă neramificate, cu rolul de a aproviziona planta cu apă;

- la unele graminee, rădăcinile trăiesc în simbioză cu ciuperci, formând micorize;

Tulpina (lăstarii) gramineelor, numită pai (culm);

Stolonii și rizomii - tulpini modificate (metamorfozate);

Frunzele gramineelor sunt sesile, alcătuite din:

- teacă (vagină): despicată până la bază sau deschisă în forma literei V; glabră sau păroasă;

- limb (lamină): liniar-alungit, plan, lat; răsucit; filiform; prelung ascuțit; brusc acuminat;

Urechiușele (auricule) sunt prelungiri ale bazei limbului, cu rolul de a închide teaca: lungi; ciliate pe margini; mici; lipsesc;

Ligula este o prelungire membranoasă a epidermei interne a tecii: redusă; înlocuită cu perișori; cu 2 lobi; scurtă, obtuză.

Inflorescența

Spiculețele sunt grupate în inflorescențe:

-spic compus:

- spic unilateral (Nardus stricta);

- spic bilateral (Lolium perenne);

- spic racemiform (Brachypodium pinnatum);

- spic digitat (Cynodon dactylon);

- panicul de spice (Bothriochloa ischemum);

- racem de spice (Beckmannia eruciformis);

-panicul spiciform:

- formă cilindrică (Phleum pratense);

- îngustat spre capete (Phleum phleoides);

-panicul:

- piramidal (Triserum flavescens);

- glomerulat (Dactylis glomerata);

- ovoidal (Holcus lanatus);

- lax (Stipa sp.);

- dens (Bromus inermis).

Grâul

Triticum aestivum L. ssp. vulgare (Vill.) MK (grâul comun) Triticum turgidum ssp. turgidum conv. durum (Desf.) MK (grâul dur)

Morfologie

Rădăcinile embrionare sunt foarte active și absorb apă și substanțe nutritive din sol. Aceste rădăcini vor rămâne active până la sfârșitul perioadei de vegetație, dar importanța lor se reduce treptat, odată cu dezvoltarea rădăcinilor adventive.

Deasupra solului apar a doua, apoi a treia frunză. Odată cu a doua frunză, încep să se formeze primele rădăcini adventive.

Înfrățirea. Curând după răsărire și după formarea celei de-a treia frunze, creșterea plantei de grâu aparent stagnează și aceasta se pregătește pentru o nouă fază de vegetație.

Tulpina principală provine din conul (mugurele) vegetativ al embrionului; la baza frunzișoarelor din con se găsesc, de regulă, 2 muguri care vor dezvolta frați de ordinul I. Primul frate se formează la baza primei frunze, al doilea frate la baza frunzei a doua și așa mai departe. Frații secundari dau spice mici, slab productive sau nu formează deloc spice. nfloritul grâului începe la 3-4 zile după înspicare, iar perioada de înflorire este de 3-5 zile.

Numărul de spiculețe într-un spic este determinat atât de factorii genetici și de mediu, cât și de cei tehnologici, mai ales de nivelul de nutriției minerale.

Un spic de grâu cuprinde între 15-40 boabe, iar greutatea boabelor într-un spic variază între 0,8-1,3 g.