Caracteristici ale nutrienților din fructele de mare

1. Considerații generale

Majoritatea oamenilor considera că, dacî ar mânca legume și fructe, ar avea o viață sănătoasă.

Există totuși multe alte categorii de produse alimentare și amestecuri interesante care pot avea un impact pozitiv asupra sănătății și care ar trebui incercate și chiar consumate în mod regulat.

Fig. 1

Printre aceste produse alimentare se numără fructele de mare și peștele. Deși unele

persoane ar putea considera aceste tipuri de alimente ca fiind exotice, indicate doar pentru ocazii speciale, trebuie să se stie că peștele și fructele de mare ar putea fi incluse în dieta zilnică. [1]

Similar peștelui, fructele de mare sunt foarte căutate pentru caracterul dietetic al cărnii (valoare energetică scăzută) și conținut deosebit de mare de minerale, îndeosebi zinc, seleniu etc.

Consumatorii sunt sensibili la alte două caracteristici ale cărnii de pește și fructelor de mare, respectiv textură și aromă, fiecare având câte trei niveluri: textură delicată / medie / fermă, respectiv aromă ușoară / moderată / deplină.

Din raporturile acestor caracteristici și ale nivelurilor lor se disting nouă grupe de specii,astfel:

- cu textură delicată și aromă ușoară (cambulă, merluciu, păstrăv curcubeu, crabi, stridii), aromă moderată (hamsii, hering, biban, arici de mare) și aromă deplină (macrou de Atlantic);

- cu textură medie și aromă ușoară (cod, plătică, somon, calcan, scoici, creveți albi), aromă moderată (somon de Atlantic, midie albastră, creveți roz) și aromă deplină (unii somoni, scrumbia americană);

- cu textură fermă și aromă ușoară (crap, somn, nisetru, homar, langustă, creveți de apă dulce, calamar), aromă moderată (pește spadă, rechin, ton alb, creveți de stâncă) și aromă deplină (baracudă, anghilă, chefal, ton roșu).

Valoarea alimentară este conturată de valoarea energetică și de efectele dezirabile ale peștelui și fructelor de mare. O valoare energetică adecvată dietei consumatorului permite personalizarea riguroasă a consumului și posibilitatea alcătuirii meniului convenabil dintr-o gamă foarte largă de alternative.

Se recomandă ca celor ce le place peștele să poată consuma oricât pește vor dacă aleg specii cu carne slabă (merluciu, cod, știucă, șalău); speciile semi-grase (hering, păstrăv, chefal, barbun) pot fi consumate o dată sau de două ori pe săptămână, iar peștele gras (macrou, crap, anghilă, scrumbie, sardină, ton, somon, somn) sunt benefice dacă se consumpă o dată pe săptămână, în cantitate mică (max. 150 g). [2]

2. Probleme aplicative (cu ex., tabele, grafice)

Carne de crab-Adulterare cu murdărie care conține Escherichia coli

Secțiunea 7108.02 din CPG necesită un plan cu două clase, după cum urmează: Pentru un eșantion de mărime 6, luați măsuri legale dacă vreun pește indică adulterare. Sechestrați lotul dacă 2 sau mai multe conțin Escherichia coli. Performanța acestor planuri este indicată în Tabelul 7-11.

Tabelul 7-11. Caracteristicile planului de eșantionare ale cărnii de crab.

Conserve de somon-Adulterarea care implică descompunere

Pentru falsificarea somonului din conserve care implică descompunere, confiscarea este autorizată dacă examinarea efectuată de doi analiști în conformitate cu procedurile de prelevare arată oricare (CPG 7108.10) număr de cutii defecte (clasa II sau III) egal sau depășind numerele de acțiune, sau două sau mai multe conserve de clasa a III-a fie în prima, fie în totalul eșantionului.

Planurile din acest Ghid de politici de conformitate sunt planuri duble cu trei clase. Sunt necesare planuri diferite pentru diferite dimensiuni de lot. Diferitele planuri pentru cutiile de 1/4 de liră până la 1 liră sunt prezentate în Tabelul 7-13, cu probabilitățile de acceptare pentru diferite combinații de cutii defecte de clasa II și clasa III în Tabelul 7-14. Dimensiunile lotului sunt pentru cutii de 48 de conserve fiecare.