Combaterea Buruienilor la Cartof

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Combaterea Buruienilor la Cartof.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 34 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

ARGUMENT

Cartoful este principala cultura tuberculifera cultivate in Romania si in lume, datorita compozitiei chimice a tuberculilor si productivitatii mari pe unitatea de suprafata.

Este cultura care asigura consumul de cartof pe tot timpul anului, ceea ce implica o mare atentie in tehnologia de cultivare.

Folosind mai multi ani acelasi material de plantat care nu previne din laturi semincere (zone inchise) se constata fenomenul de degenerare a cartofului care conduce la productii foarte mici.

Cultura de cartof nu ridica probleme mari in combaterea buruienilor in sensul ca sunt create erbicide pentru toate speciile de buruieni care pot aparea in cultura, sunt posibilitati de combatere a buruienilor din cultura prin prasile mecanice si rebilonari.

Pentru a interveni cu mai putine lucrari chimice de combatere a buruienilor in timpul vegetatiei se recomanda de specialisti folosirea preemergenta a erbicidelor combinate cu amplasarea culturii de cartof dupa plante premergatoare care lasa terenul curat de burieni.

Pentru o rasarire mai rapida a plantei (inaintea burienilor) se recomanda folosirea de tuberculi incoltiti la plantat, lucrare care se poate executa pe suprafete mici manual.

Cultura de cartof devine rentabila daca se aplica combaterea integrata a buruienilor care presupune folosirea in complex a metodelor de combatere in acelasi timp se obtine si o productie mai ecologica.

CAPITOLUL I

IMPORTANTA.BIOLOGIE.ECOLOGIE

I.1. IMPORTANTA

Tuberculii de cartof au compozitia chimica variabila, in cadrul limitelor prezentate in tabelul 1.

In cadrul extractivelor neazotate, principalul component (peste 95%) il reprezinta amidonul. El determina importanta culinara a plantei, prin gradul ridicat de digestibilitate, cartoful intrind in component a numeroase feluri de mancare si in multe tari inlocuind painea sau folosindu-se la prepararea ei in amestec cu faina de grau. In numeroase tari, printre care si Romania, s-a dezvoltat industria semipreparatelor culinare pe baza de cartof: pommes frittes, cips, faina si fulgi (folosite pentru piureuri, paine etc.).

TABELUL 1

COMPOZITIA CHIMICA A TUBERCULILOR DE CARTOF

(valori frecvente in Romania, dupa Slusanschi H.)

Componente % din substanta principala

% din substanta uscata

Componente

% din substanta principala % din substanta uscata

Apa

Amidon

Proteiene brute 66,1 – 88,0

8,7 – 26,2

0,8 – 4,9

-72,5 – 79,15

6,6-14,4

Grasimi brute Celuloza bruta Cenusa

0,04 - 1,0

0,2 – 2,5

0,4 – 1,9

0,33 - 2,94 1,60 - 7,30 3,15 - 5,60

In Industrie, din amidon se obtine alcool, dextrina si glucoza.

Pentru Industrie cele mai valoroase soiuri sunt cele care contin peste 18—20% amidon, in timp ce pentru consum sunt mai valoroase soiurile cu pana, la 15—16% amidon. Transformarea amidonului in zaharuri mai simple se produce la temperaturi scazute (sub 2—3°C) si in timpul proceselor de incoltire, conditii ce trebuie evitate pe durata pastrarii cartofului (zaharurile simple dau gust neplacut cartofului de consum, iar in procesul de industrializare se pot carameliza, alterind gustul si depreciind culoarea produselor).

Tuberculii de cartof sunt saraci in grasimi, celuloza si proteine, dar proteinelor lor au valoare biologica foarte ridicata. Valoarea mare in alimentatie ii confera cartofului bogatia sa in vitamine, in special C (10—35 rng/100 g substanta proaspata), PP, B1, B2 , B6 si H. Intre vitaminele liposolubile, D lipseste, iar A se gaseste sub forma de provitamina (betacaroten), in special in tuberculii cu pulpa galbena.

In tubercul se gaseste si o cantitate de 0,05—0,1% de alcaloizi, numiti global solanina, proportie mai mare constatindu-se in prezenta luminii si in jurul ochiurilor in procesul de incoltire. Solanina imprima gust amar, neplacut, iar in cantitati mari provoaca deranjamente grave aparatului digestiv (uneori avorturi la animale hranite cu cartof incoltit sau inverzit prin expunerea la lumina).

In hrana animalelor, cartoful este valoros in primul rand pentru porcine si bovine, dar poate fi valorificat si de alte specii. La noi in tara se folosesc mai ales tuberculii raniti la recoltare sau de dimensiuni mici. Valoare furajera au si vrejii de cartof proaspeti (verzi) sau murati, precum si reziduurile de la industrializarea cartofului.

Din punct de vedere fitotehnic, cartoful este un foarte bun valorifi-cator al terenurilor usoare-nisipoase. De asemenea, este o planta de mare importanta in zonele umede si racoroase, acolo unde cerealele nu reusesc in cultura. Putine plante folosesc mai rentabil decat cartoful ingrasamintele organice si chimice, cat si apa de irigatie. Planta permite rotatii rationale cu toate culturile (mai putin solanacee), lasind terenul afanat si curat de buruieni, cuprinzind soiuri cu perioade diferite de vegetatie se recolteaza din iunie pana in octombrie.

Fisiere in arhiva (1):

  • Combaterea Buruienilor la Cartof.doc