Conservarea prin concentrare cu ajutorul zahărului a cireșelor

I - Descrierea materiei prime și materiilor auxiliare

Materii prime

Cireșele

Cireșele sunt primele fructe proaspete ale anului, iar prin conținutul ridicat în vitamine, săruri minerale, zaharuri, fac obiectul unuia dintre cele mai eficiente activități comerciale.

Fructele sunt destinate atât consumului în stare proaspăta cât și prelucrării industriale sub formă de sucuri, siropuri, compoturi, gemuri, dulceţuri, etc.

Fructele de cireş conţin:

• substanţă uscată  10,8-24,7%;

• zahăr total  7,7-16,8%;

• aciditate totala  0,49-1,3%;

• substanțe tanoide  0,6-1,3%;

• substanţe pectice  0,06-0,36%;

• vitamine  A 0,5 mg%, B1, E, Ca, K, P, Fe, etc.

Fructele de vişin se folosesc în special pentru industrializare, dar și pentru consum în stare proaspăta, având un conţinut complex echilibrat, bogat în:

• elemente nutritive;

• săruri minerale, și vitamine cum ar fi:

- substanţa uscata 13,9-23,2%;

- zaharuri 5-19%;

- acizi organici 0,9-4,9 mg%, K, P, Mg, Ca;

- vitamina PP, E, B1, B2, caroten etc.

Lemnul de cireș este foarte apreciat in industria lemnului. Vişinul este o specie decorativa dar si buna melifera.

Cireșul este o specie originară din zona cuprinsă între Marea Neagra și Marea Caspică de unde s-a răspândit în Europa și Asia. În stare sălbatică se mai întâlnește în Iran, China, Rusia, Asia Mica, Asia Centrala, Africa de Nord, Sudul și Estul Europei.

Producţia mondială de cireşe reprezintă circa 0,7% din producţia totală de fructe.

Datele statistice indică țările europene ca fiind principalele producătoare de cireşe circa 70% din total. S.U.A. și Canada deţin aproximativ 13% din producţia mondială, țările asiatice 1,5%, iar cele africane 1%.

Destinația producţiei de cireşe în plan mondial este destinată după cum urmează:

• consum în stare proaspăta  27%;

• preparării de băuturi, lichioruri  36%;

• preparării de compoturi 13%;

• stocării de fructe congelate  10%;

• preparării produselor de cofetărie, gemuri, dulceţuri, salate și sosuri  4%.

Principalii importatori sunt Germania, Marea Britanie, Olanda, Belgia și Luxemburg, iar exportatori sunt Italia, Franța, Spania, Grecia, Croaţia și Bosnia.

Exigențele privind calitatea fructelor sunt foarte mari în țările vest europene și se refera în special la mărime, culoare, gradul de maturare și starea fitosanitara.

Cireşele sunt considerate și încadrate în grupa fructelor de lux.

Cultura cireşului în România

O lunga perioadă de timp cultura cireşului a fost limitată ca extindere la cei câțiva pomi existenţi în grădinile familiale sau în livezi mici, în jurul marilor oraşe, menite să satisfacă cerinţele unor pieţe strict locale unde se valorificau cantități reduse de fructe.

Cu timpul cireşul și-a conturat anumite centre pomicole cum ar fi:

• Iaşi,

• Râmnicu - Sărat,

• Sibiu,

• Leordeni - Topoloveni.

În România se mai cultiva circa 7 mii ha, cea mai mare parte în sectorul privat, pe care se obţine o producţie de circa 60 mii tone.

Principalele judeţe producătoare sunt:

• Iaşi,

• Galaţi,

• Vrancea,

• Vaslui,

• Botoşani,

• Neamţ,

• Arad.

Din producţia totală cca. 74% este destinată consumului direct, iar 24% se prelucrează sub formă de compot, dulceaţa, gemuri, etc.

Exportul de fructe proaspete reprezintă circa 2% din țări ca: Germania, Austria, Italia, datorita dispersiei mari a livezilor și de lipsa depozitelor frigorifice care creează mari partizi și prerăcirea fructelor.