Control și expertiza cărnii de vânat

Vânătoarea este activitatea care constă în prinderea sau uciderea unor animale sălbatice

Se deosebesc următoarele metode de vânătoare:

- Industrială – vânatul animalelor şi păsărilor sălbatice pentru blană şi carne;

- sportivă – se face în scopul studierii ecologiei animalelor de vânat şi organizării raţionale a vânatului lor;

- de exterminare – are drept scop stârpirea fiarelor, păsărilor răpitoare şi rozătoarelor şi se face cu arme de foc, cu unelte de prins (capcane, laţuri), cu câini, cu păsări etc.

Vânatul implică o serie de boli infecţioase transmisibile omului, pe diverse căi şi multiple posibilităţi, cu sau fără consumul de carne.

-Trichineloza . Semnale de focare epidermice de trichineloză ca urmare a consumării cărnii de urs şi mistreţ necontrolată, fie în starea proaspătă dar mai ales conservată sau transformată în preparate din carne.

-Turbarea -Stafilococia

-Antraxul. -Cysticercus pisiformis

-Febra aftoasă. - Mixomatoza

-Pesta porcină - Tuberculoza

Metodele de vânătoare cele mai folosite sunt goana şi pânda, iar în perioada în care solul este acoperit cu zăpadă, dibuitul. Perioada de vânătoare este cuprinsă între 1 august şi 15 februarie.

- vânătoarea la goană cu gonaci.

- vânătoarea la goană cu câini.

- vânătoarea la pândă.

- valorificarea vânatului.

- evaluarea colţilor de mistreţ.

3.1 Condiţii generale de autorizare a unităţilor de prelucrare a cărnii de vânat sălbatic.

Unităţile de prelucrare trebuie sa aibă:

- un spaţiu refrigerat, suficient de mare pentru recepţia vânatului sălbatic;

- un spaţiu suficient de mare unde se efectuează eviscerarea, jupuirea sau deplumarea;

- un spaţiu suficient de mare pentru tranşare şi alte operaţii în măsura în care acestea sunt efectuate în întreprindere; acest spaţiu trebuie să fie prevăzut cu un dispozitiv de răcire şi cu un aparat de măsurare a temperaturii;

- un spaţiu pentru ambalare şi expediere, acolo unde aceste operaţii sunt efectuate în unitate şi să îndeplinească condiţiile de igienă.