Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor

Proiect
8/10 (1 vot)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 31 în total
Cuvinte : 5451
Mărime: 1.26MB (arhivat)
Publicat de: Florin S.
Puncte necesare: 7

Cuprins

  1. 1 Terminologie referitoare controlul compoziţiei fructelor si legumelor 2
  2. 2 Formularea problemei pentru consultanţa în proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 4
  3. 3 Structura instalaţiilor pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor şi importanţa sistemului mecanic 11
  4. 4 Analiza relevanţei componentelor chimice ale fructelor şi legumelor 13
  5. 5 Controlul compoziţiei cu aparate ce folosesc rezonanţa Raman 15
  6. 6 Controlul compoziţiei fructelor si legumelor cu senzori chimici 17
  7. 7 Calculul deciziilor privind proiectarea sistemului mecanic al unei instalaţii pentru controlul compoziţiei fructelor si legumelor 19
  8. 8 Concluzii 29

Extras din proiect

1. TERMINOLOGIE REFERITOARE CONTROLUL COMPOZIŢIEI FRUCTELOR ŞI LEGUMELOR

Importanţa precizării terminologiei în domeniu abordat în texte publicate rezultă şi din art. 244 din codul penal:

„Art. 244 (1) - Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obţine pentru sine sau pentru altul un folos patrimonial injust şi dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

(2) - Înşelăciunea săvârşită prin folosirea de nume sau calităţi mincinoase ori de alte mijloace frauduloase se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă mijlocul fraudulos constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni.

(3) - Împăcarea înlătură răspunderea penală.” [1]

În limba română oficială, cuvântul nume are sensul următor:

„NÚME, nume, s. n. 1. Cuvânt sau grup de cuvinte prin care numim, arătăm cum se cheamă o fiinţă sau un lucru, o acţiune, o noţiune etc. şi prin care acestea se individualizează” [2].

Prin faptă se înţelege o ACŢIUNE TERMINATĂ.

Stocarea informaţiei despre fapte (acţiuni terminate) este utilă pentru alegerea deciziilor în viitor. In acest sens este necesară o bază de date cu fapte şi SISTEM SUPORT DECIZII DE GRUP care să valorifice informaţiile respective cu utilizarea teoriei erorii utile a lui Karl Popper; ca urmare este necesar să se elaboreze proceduri corective (pentru diminuarea consecinţelor erorii) şi proceduri preventive, pentru evitarea repetării erorii.

De exemplu, un astfel de sistem suport pentru decizii de grup poate fi util IGSU și structurilor județene pentru îndeplinirea misiuni de:

o monitorizare, evaluare, cercetare a cauzelor producerii situaţiilor de urgenţă;

o informare și educare preventivă a populației și avertizare a acesteia privind producerea situaţiilor de urgenţă [4]

Reproducem mai jos sensurile considerate in această lucrare din definiţiile celor mai importante cuvinte referitoare la tema lucrării.

CONTROL, controale, s. n. 1. Verificare permanentă sau periodică a unei activităţi, a unei situaţii etc., pentru a urmări mersul ei şi pentru a lua măsuri de îmbunătăţire [2].

COMPOZIŢIE, compoziţii, s. f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire, componenţă [2].

În lucrare este abordată compoziţia chimică a fructelor şi legumelor, controlul concentraţiei celor mai relevante componente pentru sănătatea consumatorilor umani.

FRUCT, fructe, s. n. 2. Produse vegetale care servesc ca hrană [2].

LEGUMĂ, legume, s. f. 1. Nume generic dat unor vegetale (fasole, cartofi, ceapă etc.) cultivate pentru hrana omului [2].

CONSULTANŢĂ s. f. Activitate depusă de un consultant [2].

CONSULTANT, -Ă, consultanţi, -te, s. m. şi f. Specialist care oferă opinii, concluzii în chestiuni care privesc specialitatea sa [2].

PROIECTARE, proiectări, s. f. Acţiunea de a (se) proiecta şi rezultatul ei [3].

PROIECTA, proiectez, vb. I. 1. Tranz. A face un proiect [3].

PROIECT, proiecte, s. n. 3. Lucrare tehnică întocmită pe baza unei teme date, care cuprinde calculele tehnico-economice, desenele, instrucţiunile etc. necesare executării unei construcţii, unei maşini etc. [3].

SISTEM, sisteme, s. n. 1. Ansamblu de elemente (principii, reguli, forţe etc.) dependente între ele şi formând un întreg organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinţe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcţioneze potrivit scopului urmărit [2].

MECANIC, -Ă, mecanici, -ce, adj., s. m., s. f. II. Adj. 1. Care aparţine mecanicii (I), privitor la mecanică, de mecanică [2].

MECANICĂ, mecanici, s. f. I. 1. Ştiinţă care studiază mişcarea sau echilibrul corpurilor sub acţiunea forţelor exercitate asupra lor [2]

INSTALAŢIE, instalaţii, s. f. 2. Ansamblu de construcţii, de maşini etc. montate astfel încât să formeze un tot în scopul executării unei anumite funcţiuni sau operaţii în procesul de producţie [2].

Bibliografie

1) Codul-penal-actualizat-2014.pdf http://www.avocatnet.ro/www/articles/download.php?id=36042&dl=d9b4f6c48fb46ded9f74146d31f54b5a

2) Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii române (ediţia II-a revăzută şi adăugită), Editura Univers Enciclopedic, 2009

3) Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia II-a, Editura Univers Enciclopedic, 1998

4) http://www.igsu.ro/index.php?pagina=desprenoi 2014-06-07

5) Buzera M, "Consultanta privind proiectarea unui sistem mecanic care utilizează inspecţia video pentru comanda" Lucrare de disertaţie, IMST CPSM, 2012

6) http://cesamancam.ro/antioxidanti.html

7) Bernstein, et al. Resonance Raman measurement of macular carotenoids in normal subjects and in age-related macular degeneration patients. Ophthalmology. 2002 Oct; 109(10):1780-7.

8) Hata et al. Non-invasive Raman spectroscopic detection of carotenoids in human skin. J, Invest Dermatol. 2000 Sep; 115(3):441-8.

9) http://www.pestiplat.eu/ro/rezultate

10) Blăjină, O., A., Decizii optime în management cu WinQSB 2.0, Editura Albastră Cluj-Napoca, 2011

Preview document

Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 1
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 2
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 3
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 4
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 5
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 6
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 7
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 8
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 9
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 10
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 11
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 12
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 13
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 14
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 15
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 16
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 17
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 18
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 19
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 20
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 21
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 22
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 23
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 24
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 25
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 26
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 27
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 28
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 29
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 30
Controlul Compoziției Fructelor și Legumelor - Pagina 31

Conținut arhivă zip

  • Controlul Compozitiei Fructelor si Legumelor.docx

Alții au mai descărcat și

Tehnologia Creșterii Cabalinelor

1.Importanta cresterii cabalinelor Munca sau forta de tractiune este principala productie de economica realizata de cabaline in conditii de...

Ecotehnica cultivării tutunului și hameiului

TIPUL DE SOL DIN REGIUNEA BUCURESTI Soluri de tip hidromorf si brun-roscate Caracteristici : soluri predominant lutoargiloase cu continut...

Lepidoptere

FLUTURELE ALB AL VERZEI - PIERIS BRASSICAE Fluturele alb al verzei este raspandit in majoritatea tarilor din Europa, in Asia (Japonia) si in...

Te-ar putea interesa și

Controlul și expertiza calității legumelor, fructelor și produselor derivate

Introducere Conceptul de calitate pentru legume şi fructe este o noţiune complexă, care poate fi analizată sub următoarele aspecte: agronomic,...

Avocado - Persea Americana Mill

Cap. 1. Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole. 1.1Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei. DENUMIREA...

Nectarul de pere

INTRODUCERE Parul ca specie pomicola a fost cunoscut cu circa 4000 de ani i.e.n iar cultivarea lui era destul de extinsa in Grecia si la vechii...

Țelina - apium graveolens

ŢELINA CAPITOLUL 1 Caracterizarea botanică, agrobiologică, tehnologică a speciei horticole 1.1 Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei...

Sisteme de Depozitare cu Atmosferă Controlată pentru Produsele Alimentare

1. Atmosfera modificată Termenul “atmosferă modificată” desemnează, în principiu, orice atmosferă modificată, la care s-a îndepărtat aerul. Se...

Conservarea Legumelor și Fructelor cu CO2

INTRODUCERE Omul primitiv a fost nevoit să-şi păstreze pentru zile de foame surplusul de carne şi peşte obţinute în urma vânatului şi a...

Vânăta

Cap. 1. CARACTERIZAREA BOTANICĂ, AGROBIOLOGICĂ, TEHNOLOGICĂ A SPECIEI HORTICOLE. 1.1. Denumirea ştiinţifică şi populară a speciei. Pătlăgele...

Calitatea sucurilor de fructe și legume roșii

Calitatea sucului de fructe roşii și controlul autenticității prin HPLC Rezumat În lucrarea de față s-a folosit metoda nr. 71 a Federației...

Ai nevoie de altceva?