Creșterea bovinelor

Capitolul I.

Memoriu justificativ

Ferma de vaci de lapte este amplasată la 30 km de oraşul Botoșani. În cadrul acestei ferme se creşte şi se exploateză vaci din rasa Bălţată Românescă, cu o producţie medie anuală de lapte de 6500 kg şi cu o greutate corporală de 600 kg.

Ferma are o capacitate redusă , structura efectivului fiind următoarea:

- Vaci lapte - 30 capete (din care 20 % sunt vaci în gestaţie avansată şi 80 % vaci în lactaţie);

- Juninci - 7 capete;

- Tineret - 99 capete din care:

• Viţele montate - 8 capete;

• Vitele > 18 luni - 10 capete;

• Viţele 12-18 luni - 12 capete;

• Viţele 6-12 luni - 14 capete;

• Viţele 0-6 luni – 14 capete;

• Viţei 0-3 luni - 16 capete;

• Taurine la îngrăşat – 25 capete;

Datorită faptului că ferma are un efectiv mic de animale, forţa de muncă este asigurată de membrii familiei şi de către 2 muncitori cu jumătate de normă .

Amplasarea fermei urmăreşte valorificarea resurselor furajere şi a condiţiilor naturale care le deţine zona astfel că se foloseşte în hrana animalelor fânul natural , fânul de lucernă , orzul şi altele .

Normele de hrană pentru vacile de lapte sunt stabilite în funcţie de producţie şi de greutatea corporală iar pentru vacile gestante în funcţie de luna de gestaţie, de asemenea la tineret se ţine cont de categorie de vârstă.

Întreţinerea vacilor este liberă, în adăposturi închise, animalele fiind protejate astfel de factorii de mediu nefavorabili .

Evacuarea dejecţiilor se execută mecanizat cu ajutorul transportului cu racleţi batanţi. Mulsul se face mecanizat cu instalaţia de muls la bidon deoarece permite tratarea inviduală a vacilor şi aprecierea calităţii laptelui de vacă , spălarea şi dezinfectarea instalaţiei fiind destul de uşoară .

Ferma are de încheiat un contract cu firma Albalact care achiziţionează laptele la preţul de 1,2 lei/litru. Viţeii înţărcaţi sunt vânduţi la preţul de 6 lei/kg viu.

Ferma dispune de 28,6 de ha teren pe care se cultivă nutreţuri pentru asigurarea alimentaţiei efectivului astfel : 7,86 ha cu fân lucernă, 6,6 ha cu fân natural, 9,67ha pajiște de deal, 4,32ha trifoi şi 0,15ha sfeclă furajeră .

Prin realizarea acestui proiect se va încerca pe cât posibil aplicarea cunoştinţelor acumulate până în prezent cu un rezultat bun sau mai puţin bun dar cu siguranţă cu greşeli ce se vor fixa mult mai bine deoarece sunt făcute de de noi şi se va căuta ca pe viitor acestea să nu se mai repete .

DATE NECESARE

Efectiv total: 136 capete Rasa Bălţată Românească

Efectiv matcă: 30 capete Zona Botoşani

Structura efectivului la 31 decembrie 2008

o Vaci .30 cap.

o Juninci .7 cap.

o Viţele montate . .8 cap.

o Viţele > 18 luni.10 cap.

o Viţele 12-18 luni .12 cap.

o Viţele 6-12 luni .14 cap.

o Viţele 0-6 luni .14 cap.

o Viţei 0-3 luni. .16 cap.

o Taurine la îngrăşat.25 cap.

Situaţia reproducţiei la finele anului :

o Vaci în lactaţie (80 %).24 cap.

o Vaci gestante (20 %).6 cap.

Vârsta introducerii la însămânţări artificiale - 20 luni - greutatea 385 kg :

o % Fecunditate.95 %

o % Rata concepţiei.75%

o % Natalitate.99 %

o % Reforme vaci.10 %

o % Pierderi la viţei.2 %

Producţia de lapte :

o Pe vacă furajată – 6500 litri

o Lapte marfă (100 %) din producţia totală

Necesar de furaje :

Suprafaţa totală necesară asigurării bazei furajere este de 81,65 ha.

1.1. Importanţa creşterii bovinelor

Creşterea taurinelor reprezintă ramura de bază a agriculturii, pe acest concept unanim recunoscut, urmărind să se fundamenteze întreaga strategie de redresare şi dezvoltarea ei.

Acest lucru poate fi argumentat prin situaţia actuală din ţări cu performanţe deosebite în producţia agricolă, atât din Estul Europei cât şi de pe alte continente în care ponderea producţiei animală reprezintă 65-75% din total faţă de numai 35-40% în România.

În România datorită condiţiilor naturale deosebit de favorabile a existat şi există posibilitatea creşterii animalelor din toate speciile (cabaline, taurine, ovine, caprine, porcine, păsări, familii de albine, viermi de mătase etc), practic România putând să-şi asigure din producţia internă întregul sortiment de produse de origine animală.

Datorită întinselor suprafeţe de pajişti naturale şi cultivate, ca şi potenţialului deosebit în ceea ce priveşte producţia de cereale şi leguminoase furajere, se pot creea importante disponibilităţi de produse animale pentru export obţinute în condiţii de „produs naturist” sau „ecologic”. Avem în vedere în primul rând, carnea de bovină şi ovină, dar şi de porc şi pasăre, produsele din lapte de vacă dar mai ales de oaie si bivoliţă, ca si ouăle şi mierea de albine. Acum, în plină perioadă de tranziţie spre un alt tip de economie faţă de cea din ultimii 45-50 de ani, există interes, manifestat de intreprinzători autohtoni sau din străinătate, precum şi implicarea directă în activităţile din zootehnia românească cât şi pentru produsele obţinute.

Transformările fundamentale care au avut loc după 1989, cu toată scăderea efectivelor de animale şi ca urmare a producţiilor totale obţinute, au creat totuşi, premisele unor noi orientări în practicarea zootehniei, care suntem siguri, nu peste mult timp se vor materializa în performanţele tehnice, cantitative şi calitative, ca şi de eficienţă economică de competiţie. Avem în vedere, în primul rând, faptul că majoritatea covârşitoare a efectivelor de animale a trecut în proprietate privată, vechiul „salariat” urmând a fi înlocuit treptat de „fermier” interesat nemijlocit de ceea ce se întâmplă în propria-i exploataţie zootehnică.

În România datorită condiţiilor propice, creşterea taurinelor până în 1990 a cunoscut o dinamică ascendentă. Baza efectivelor era reprezentată de fermele unităţilor de stat şi cooperatiste care funcţionau predominant în sistem intensiv şi semi-intensiv.

În ceea ce priveşte taurinele, aceasta reprezenta în România fără îndoială una dintre cele mai importante specii în cadrul şeptelului naţional, importanţa lor fiind subliniată de faptul că reprezintă o principală sursă de lapte, un produs alimentar de primă necesitate pentru alimentaţie şi starea de sănatate a populaţiei ţării. În acelaşi timp, taurinele oferă un sortiment de carne deosebit, apreciat, cu calităţi dietetice deosebite.

Producţia de lapte din România constituie o necesitate a cărei demonstraţie este inutilă, astfel încât în România producţia anuală de lapte pe locuitor să crească de la 190 lt. în prezent, la peste 300 lt. lapte, în cel mai scurt timp