Cresterea Tineretului Taurin de Reproductie in Ferma Didactica

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cresterea Tineretului Taurin de Reproductie in Ferma Didactica.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 30 de pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Florica Livadaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

ARGUMENT
CAPITOLUL I : SISTEME DE ALĂPTARE
1.1 PROGRAMAREA PROCESULUI DE CREŞTEREA TINERETULUI TAURIN
1.2 SISTEME ŞI METODE DE ALĂPTARE A VIŢEILOR
1.2.1 ALĂPTAREA NATURALĂ A VIŢEILOR
1.2.2 ALĂPTAREA ARTIFICIALĂ A VIŢEILOR
CAPITOLUL II : HRĂNIREA ŞI ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR
2.1. HRĂNIREA VIŢEILOR ÎN PERIOADA ALĂPTĂRII
2.1.1. HRĂNIREA VIŢEILOR ÎN SUBPERIOADA COLOSTRALĂ
2.1.2. HRĂNIREA VIŢEILOR ÎN SUBPERIOADA ALĂPTĂRII PROPRIU-ZISE
2.2. ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR DE LA NAŞTERE ŞI PÂNĂ LA VÂRSTA DE 6 LUNI
2.2.1 ÎNTRETINEREA VITEILOR IN PROFILACTORIU SI CRESA.
2.2.2 ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN CREŞĂ.
2.2.3 ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN CUŞTI INDIVIDUALE AMPLASATE ÎN AFARA ADĂPOSTULUI.
CAPITOLUL III: TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN
3.1. TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A TINERETULUI TAURIN FEMEL DE REPRODUCŢIE
3.1.1. HRĂNIREA TINERETULUI TAURIN FEMEL DE REPRODUCŢIE
3.1.2. ÎNTREŢINEREA TINERETULUI TAURIN FEMEL DE REPRODUCŢIE
3.2. TEHNOLOGIA DE CREŞTERE A TĂURAŞILOR DE REPRODUCŢIE
3.2.1. HRĂNIREA TĂURAŞILOR DE REPRODUCŢIE
3.2.2. ÎNTREŢINEREA TĂURAŞILOR DE REPRODUCŢIE
CAPITOLUL IV: APLICABILITATE PRACTICĂ A PROIECTULUI ÎN CADRUL FERMEI DIDACTICE
4.1 PREZENTAREA FERMEI DIDACTICE
4.2 STRUCTURA ŞI MĂRIMEA FERMEI DIDACTICE
4.3 DOTAREA FERMEI DIDACTICE
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

ARGUMENT

Creşterea taurinelor este considerată o ramură de bază a zootehniei , datorită ponderii pe care o are în asigurarea populaţiei cu alimente de origine animală de cea mai mare importanţă şi indispensabile pentru o alimentaţie raţională , precum şi contribuţia pe care o are în dezvoltarea agriculturii în ansamblu, a industriei alimentare şi a industriei uşoare.

În funcţie de cum se programează creşterea tineretului se vor obţine şi producţiile propuse pentru viitor; din acest motiv, se acordă o importanţă deosebită tehnologiei de creştere a tineretului taurin încă de la naştere şi până la vârsta de intrare în producţie şi reproducţie pentru că, astfel vom avea producţiile planificate în fermă de carne şi lapte;

Din acest motiv mi-am ales această temă care se numeşte “Creşterea tineretului taurin de reproducţie în ferma didactică ”, care are ca scop principal scoaterea în evidenţă a importanţei creşterii tineretului taurin de reproducţie în scopul punerii în evidenţă a potenţialului productiv şi a obţinerii de producţii ridicate.

Am folosit ca bază de informare şi cercetare bibliografia recomandată, internetul, ferma didactică, documentele fermei didactice şi alte surse de informare(media, pliante, broşuri, legi, ghiduri, etc.).

Obiectevele propuse pentru realizarea acestui proiect se bazează pe scopul principal al acestei lucrări; acestea sunt:

1 Clasificarea şi caracterizarea sistemelor şi metodelor de alăptare a viţeilor

2 Explicarea tehnologiilor de hrănire şi întreţinere a tineretului taurin pe perioade , subperioade şi categorii de vârstă .

3.Prezentarea sistemelor de întreţinere a tineretului taurin de reproducţie pe categorii de vârstă şi sex.

Proiectul se compune din patru capitole şi mai multe subcapitole unde am abordat mai multe informaţii privind exploatarea taurinelor pentru producţia de lapte după cum urmează:

În capitolul I se pune accent pe clasificarea şi caracterizarea sistemelor de alăptare unde am explicat în ce constă sistemul de alăptare natural, artificial şi mixt; am făcut comparatia între aceste trei sisteme şi am scos în evidenţă avantajele şi dezavantajele fiecăruia;

În capitolul II se pune accent pe hrănirea şi întreţinerea viţeilor unde am explicat în ce constă hrănirea în perioada colostrală şi a alăptării propiu-zise; de asemenea am abordat sistemele de întreţinere ale viţeilor în profilactoriu şi creşă.

În capitolul III am abordat sistemele de hrănire şi întreţinere ale tineretului taurin de reproducţie pe categorii de vârstă , pe destinaţie de creştere şi sex.

În capitolul IV am specificat sistemul de creştere a tineretului taurin în ferma didactică; am caracterizat ferma didactică şi am abordat sistemul de hrănire şi întreţinere a tineretului taurin pe categorii de vârstă;

De asemenea proiectul se încheie cu concluzii trase în urma studiului efectuat cu importanţă aplicativă practică în scopul îmbunătăţirii sistemului de creştere al taurinelor din ferma didactică;

Am precizat şi bibliografia utilizată la finalul lucrării.

Lucrarea a fost redactată pe computer, cu un aspect plăcut şi îngrijit, prevăzută cu multe imagini color sugestive legate de conţinutul lucrării;

Consider că acest proiect şi-a atins scopul şi obiectivele propuse şi poate fi utilizat ca material informativ de cercetare privind hrănirea şi întreţinerea tineretului taurin;

CAPITOLUL I

SISTEME DE ALĂPTARE

1.1. PROGRAMAREA PROCESULUI DE CREŞTERE

A TINERETULUI TAURIN

Procesul de creştere şi dezvoltare este rezultatul interacţiunii dintre baza genetică (clădită prin selecţia reproducătorilor şi potrivirea perechilor) şi condiţiile asigurate pe parcursul dezvoltării ontogenetice.

La tineretul taurin, intensitatea de creştere a diferitelor ţesuturi, organe şi aparate nu este identică pe parcursul dezvoltării ontogenetice . Cunoaşterea legilor după care are loc dezvoltarea organismului animal face posibilă dirijarea acestui proces, prin asigurarea acelor condiţii de mediu (furajare, întreţinere) care să fie în concordanţă cu succesiunea şi intensitatea de creştere a diferitelor ţesuturi.

Sporul de masă corporală înregistrat de la o etapă de vârstă la alta este reprezentat de suma sporurilor parţiale de creştere a diferitelor ţesuturi, respectiv: nervos, osos, muscular şi adipos.

Principalele tipuri de ţesuturi cresc şi se dezvoltă într-o anumită succesiune, în corelaţie cu vârsta. În fiecare etapă importantă de vârstă se dezvoltă cu prioritate un anumit tip de ţesut. Astfel, ţesutul nervos se formează aproape în întregime în perioada intrauterină, ţesutul osos şi cel muscular au o intensitate maximă de creştere la animalele tinere, iar ţesutul adipos se dezvoltă cu intensitate maximă la animalele adulte.

Dirijarea procesului de creştere la tineretul taurin destinat reproducţiei se realizează prin planificarea creşterii şi hrănirii. Planul de creştere se întocmeşte diferenţiat, în raport cu rasa, aptitudinea productivă, destinaţia şi sexul animalelor.

Planificarea procesului de creştere presupune stabilirea masei corporale pe care trebuie să o realizeze tineretul taurin la diferite vârste (3, 6, 12 şi 18 luni) şi sporurile medii zilnice pentru fiecare etapă de creştere. În funcţie de aceste elemente şi de particularităţile digestiei la rumegătoare se întocmesc scheme de furajare specifice.

Schema de furajare cuprinde: structura raţiei şi cantităţile de furaje administrate, ordinea de administrare a furajelor pe diferite etape de vârstă, în raport cu sporul mediu zilnic planificat şi sezonul calendaristic.Regimul de creştere a tineretului taurin de reproducţie se stabileşte diferenţiat, în funcţie de rasa şi sexul animalelor.

În principiu, pentru viţelele de reproducţie aparţinând raselor de lapte şi mixte se programează un ritm moderat de creştere a masei corporale. În acest sens, pentru viţelele din rasele ameliorate crescute în ţara noastră, sporurile medii zilnice recomandate sunt de 550-600 g în primele 3 luni de viaţă, 750-800 g în perioada 3- 6 luni, 700-750 g în perioada 6-12 luni, 600-650 g în perioada 12-18 luni şi 400- 450 g în perioada 18-24 luni.

Baza raţiei pentru viţelele de reproducţie este formată din furaje de volum de foarte bună calitate (fibroase, suculente), nutreţuri ce favorizează creşterea şi dezvoltarea aparatului digestiv.

Pentru tăuraşii destinaţi reproducţiei se programează sporuri zilnice de creştere mai mari (de peste 1000 g), urmărindu-se dezvoltarea armonioasă a scheletului şi a musculaturii, evitându-se îngrăşarea şi dezvoltarea exagerată a abdomenului. Prin urmare, baza raţiei va fi alcătuită din furaje concentrate, la care se adaugă cantităţi moderate de fibroase şi suculente.

În mod obişnuit, urmărirea desfăşurării procesului de creştere se realizează prin cântăriri periodice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cresterea Tineretului Taurin de Reproductie in Ferma Didactica.doc