Cultivarea Cerealelor și Transformarea Acestora în Produse Agroalimentare

Cultivarea cerealelor şi transformarea acestora în produse agroalimentare constituie o tradiţie a poporului român din cele mai vechi timpuri.

Industria de morărit, panificaţie şi produse făinoase cuprinde mori pentru măcinarea cerealelor şi fabrici pentru producerea de pâine şi produse de panificaţie, biscuiţi, paste făinoase, expandate.

Obiectul de activitate al acestora este fabricarea şi comercializarea de: produse de morărit (făină, mălai, arpacaş, orez, griş, tărâţe,etc), produse de panificaţie (pâine şi specialităţi de panificaţie), produse de patiserie-confiserie, biscuiţi, napolitane, paste făinoase, expandate din cereale şi alte produse făinoase derivate.

Produsele realizate în industria de morărit şi panificaţie sunt sorti-mente de larg consum care, prin conţinutul de substanţe nutritive (pro-teine, glucide, vitamine, săruri minerale), ocupă un loc important în alimentaţia umană.

Subprodusele rezultate din procesul tehnologic de prelucrare a ce-realelor reprezintă furaje destinate zootehniei.

România dispune, pe teritoriul său, de condiţii pentru producerea materiilor prime necesare industrializării la nivelul cerinţelor interne de consum şi pentru export.

Grâul este principala cultură cerealieră şi ocupă primul loc în producerea mondială a grânelor .Grâul este una dintrecele mai răspânditeplante decultură,cultivarea căreia a începutîn Asia şi Europa cu 5000-6000 ani î.e.n., iar înAmericase cultivădin sec. al XIV-lea.Grâul are însuşiri le cele mai bune pentru panificaţie datorită glutenului ce se formează din proteinele gliadină şi glutenină în prezenţa apei, imprimând aluatuluielasticitate, plasticitate, odată cu capacitatea de reţinere a apei şi gazelor.Importanţa grâului pentru economia naţională şi industria produselorcerealiereeste determinată de anumiteparticularităţicaracteristice cum sunt:

– productivitatea înaltă;

– capacitatea bună de păstrare şi transportare;

– compoziţia chimică prielnică;

– capacitatea proteinelor de a se umfla şi de a forma o masă cleioasă, elastică,numită gluten;

– proprietăţile tehnologice etc

Compoziţia chimică a grâului este:

- amidon 68%;

- zaharuri 2,9%;

- celuloza 2,2%;

- proteine 15%;

- grăsimi 2,3%;

- cenuşă 1,9%;

- vitamine B1, B2, B5, PP;

- substanţe minerale Ca, Fe, P, Mg, K

Clasificarea botanică prevede sistematizarea grâului în tipuri şi subtipuri.

Tipurile de grâu se deosebesc prin:

-structura tulpinii, spicului şi a bobului;

- structura sistemelor intracelulare,

-numărul de cromozomi în nucleul celulelor embrionului.

Sunt cunoscute peste 15 tipuri de grâu. Cele mai recunoscute, inclusive în

Republica Moldova, sunt două tipuri:grâul moale şi grâul tare.

În cantităţi neînsemnate se produce grâu de tipul «polba».

Grâul moale poate avea consistenţă semisticloasă, sticloasă sau făinoasă şise foloseşte, în mare măsură, pentru obţinerea făinii de panificaţie.

Grâul tareare, de obicei,consistenţă sticloasă şi se foloseşte la obţinereafăinii din care se produc pastele făinoase, a făinii grişate,de patiserie sau se adaugăla grâul

«slab», făinos pentru a căpăta făină de panificaţie.

Grâul de tip «polba»sau grâul f als, se caracterizează prin bob mărunt, deculoare brună şi se foloseşte în deosebi pentru obţinerea crupelor

Pastele făinoase sunt produse alimentare obţinute din aluat nedospit, preparat din făină şi apă, cu sou fră adaus de alte materiale

(oud, pasta de tomato, etc), care este modelat prin presare sau prin

ştanţare în diferite forme şi apoi uscat şi ambalat.

În tehnica fabricării pastelor făinoase s-au realizat linii de producţie complet mecanizate, care permit obţinerea unei game mari de sortimente, asigurând totodata respectarea condiţiilor tehnologice.

Clasificarea tipurilor de paste făinoase se face în funcţie de

forma, reţeti, mod de uscare, mod de formare.