Cultura Graului

Imagine preview
(8/10 din 5 voturi)

Acest proiect trateaza Cultura Graului.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 77 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 7 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Capitolul I
Introducere. . 4
1.1 Importanţa grâului.4
1.2 Aria de răspândire.5
1.3 Importanţa protecţiei culturilor.7
Capitolul II
Cadrul natural al S.C. Magra.8
2.1 Prezentarea unităţii.8
2.1.1 Amplasarea geografică.8
2.2 Solul.8
2.2.1 Geomorfologia.9
2.2.2 Apa freatică.9
2.3 Vegetaţia naturală.9
Capitolul III
Tehnologia de cultivare a grâului.10
3.1 Rotaţia.10
3.2 Fertilizarea.13
3.2.1 Îngrăşăminte minerale.14
3.2.2 Îngrăşăminte organice.15
3.3 Lucrările solului.16
3.4 Sămânţa şi semănatul.17
3.5 Recoltarea.19
Capitolul IV
Principalii dăunători ai culturii de grâu.22
4.1 Haplotrips tritici – Tripsul grâului.22
4.2 Schizapis graminum - Păduchele verde comun al cerealelor.24
4.3 Zabrus tenebrioides - Gândacul ghebos.25
4.4 Anisoplia austriaca - Cărăbuşelul cerealelor.28
4.5 Cephus pygmaeus - Viespea paiului.31
4.6 Mayetiola destructor - Musca de Hessa.33
4.7 Oulema melanopa – Gândacul bălos.36
4.8 Haplodiplosis marginata - Viermele roşu al paiului.39
4.9 Contarinia tritici - Ţânţarul florilor de grâu.40
4.10 Delia coarctata - Musca cenuşie a cerealelor.41
4.11 Opomyza florum - Opomizidul cerealelor.43
4.12 Siteroptes graminum - Acarianul gramineelor .44
4.13 Anguina tritici - Nematodul grâului.45
4.14 Passer domesticus - Vrabia de casă.46
4.15 Microtus arvalis - Şoarecele de câmp.47
Capitolul V
Observaţii asupra biologiei, ecologiei şi combaterii ploşniţelor cerealelor (Eurygaster spp şi Aelia spp) la S.C Magra.49
5.1 Dăunătorii cheie la care se aplică tratamentul.49
5.1.1 Încadrare sistematică.50
5.1.2 Descriere.51
5.1.3 Biologie şi ecologie.56
5.1.4 Plante atacate şi mod de dăunare. .60
5.2 Prognoza apariţiei ploşniţelor cerealelor.62
5.2.1 Avertizarea momentului optim de combatere a adulţilor hibernaţi.63
5.2.2 Avertizarea momentului pentru combaterea larvelor.64
5.3 Combaterea ploşniţelor cerealelor.65
5.4 Norme specifice de protecţie a muncii şi P.S.I.70
Capitolul VI
Eficienţa economică.72
Capitolul VI
Concluzii şi recomandări .75

Extras din document

Capitolul I

INTRODUCERE

1.1 Importanţa grâului

Grâul este una dintre cele mai importante cereale şi planta care ocupă pe glob cele mai mari suprafeţe.

El se bucură de o deosebită atenţie datorită:

- conţinutului ridicat al boabelor în hidraţi de carbon şi substanţe proteice corespunzător cerinţelor organismului uman;

- pâinii şi variatelor produse care se fabrică din făină şi care constituie hrana de bază pentru o mare parte din populaţia globului (35-40%);

- faptului că boabele de grâu pot fi păstrate timp îndelungat sau transportate la distanţe mari fără să se altereze;

- posibilităţilor de cultivare şi în cele mai diferite climate (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepă etc.), asigurând producţii satisfăcătoare pretutindeni unde se cultivă;

- posibilităţilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determină obţinerea de producţii foarte ieftine comparativ cu alte culturi.

Boabele de grâu constituie materie primă pentru diferite industrii (alcool, amidon, dextrină, glucoză) şi importantă resursă de schimburi comerciale.

Tărâţele ce se obţin din măcinatul boabelor de grâu reprezintă un nutreţ concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate în proteine, hidraţi de carbon şi substanţe minerale.

Boabele de grâu se întrebuinţează şi în hrana animalelor, prezentând, în comparaţie cu boabele de porumb, mai multe avantaje între care se reţin:

 un conţinut mai ridicat în substanţe proteice;

 valoare nutritivă mai ridicată a proteinelor;

 producţie competitivă cu a porumbului (soiuri cu capacitate de producţie de peste 10t/ha);

 un cost mult mai scăzut;

Tulpinile (paiele) rămase după recoltat au utilizări multiple: materie primă pentru fabricarea celulozei, aşternut pentru animale, nutreţ grosier, îngrăşământ organic, încorporate ca atare în sol, imediat după recoltare, sau după ce au fost supuse unui proces de compostare.

Grâul are şi o deosebită importanţă fitotehnică din următoarele considerente:

 constituie o plantă premergătoare excelentă pentru culturile de primăvară, rapiţă şi plante furajere de toamnă;

 eliberând terenul în prima parte a verii, creează condiţii optime pentru administrarea îngrăşămintelor organice şi minerale şi pentru lucrările solului;

 în perioada de la recoltare şi până în toamnă, solul îşi îmbunătăţeşte fertilitatea prin procesele de nitrificare;

 în condiţiile de irigare , după recoltare se poate cultiva porumb, de regulă pentru însilozare, cu producţii de peste 10t/ha substanţă uscată;

 este o bună plantă protectoare pe terenurile în pantă, având un grad de acoperire a solului de 50-75%.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Graului.doc