Cultura intesiva de piersic 65 ha

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest proiect trateaza Cultura intesiva de piersic 65 ha.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Prof.dr.Viorel Mitre

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Înființarea unei plantații pomicole de par
CAPITOLUL I INFORMAȚII GENERALE PRIVIND CULTURA MARULUI
1. Importanța culturii ... . 3
2. Originea și răspândirea marului ... .. .. 4
3. Situația culturi parului în România și pe plan mondial . 4
CAPITOLUL II STUDIUL CONDIȚIILOR NATURALE ȘI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITĂȚII
1. Situația geografică și administrativă.. ... 5
2. Studiul climatic .. 6
3.
4.
5.
Studiul pedologic ...
Studiul vegetației ...
Studiul economic și social . 8
10
11
CAPITOLUL III
1. Prezentarea soiurilor . 12
CAPITOLUL IV
1. Mașinile și utilajele folosite în plantație .. 13
CAPITOLUL V CALCULUL SUPRAFEȚEI ȘI PARCELAREA
1. Desenul 17
2. Calculul suprafeței ocupate . 17
3. Calculul suprafeței parcelelor . 18
4. Tabelul dispuneti soiurilor pe parcele . 19
5. Costul materialului săditor .. 19

Extras din document

CAPITOLUL I

1.Importanța culturii

Piersicul este o specie pomicolă valoroasă datorită: însușirilor alimentare, terapeutice și tehnologice ale fructelor, particularităților biologice ale pomilor

Fructele pot fi consumate în stare proaspătă sau prelucrată sub formă de gem, compot, nectar, fructe deshidratate, băuturi răcoritoare, distilate.

Piersicile sunt recomandate în alimentația bolnavilor de ficat, rinichi, arteroscleroză și obezitate.

Piersicul are și alte avantaje care justifică extinderea lui în cultură cum sunt:

- pomii intră repede pe rod,

- produc mult și constant an de an,

- în caz de accidente climatice se refac ușor

Fructele conțin:

82-91% apă, 17-18 g substanță uscată, 5-12 g zahăr total, 0,3-1,4 g aciditate titrabilă, exprimată în acid malic, 0,4-1,3 g proteine, 0,2-0,7 g pectine, 0,02-0,4 g tanoide, 0,3-0,7 g cenușă.

Dintre glucide: glucoză 1,47%, fructoză 1,0%, zaharoză 6,6%.

Conținutul în vitamine este reprezentat de acid ascorbic 5-8 mg/100 g, vitamina B1 (0,03), B2 (0,05), B6 (0,90), A (0,30), E (0,43) mg/100 g.

Dintre elementele minerale, după L.Randoin conțin:

230 mg/100 g K;

22 mg/100 g P;

10 mg/100 g Mg;

8 mg/100 g Ca;

2 mg/100 g Na;

0,6 mg/100 g Mn;

0,4 mg/100 g Fe;

0,05 mg/100 g Cu;

0,02 mg/100 g Zn.

Valoarea energetică este de 29,0-64,0 Kcal%.

2.Originea și răspândirea

Piersicul este originar din China, unde crește spontan și astăzi.

După datele Anuarului Statistic FAO, producția mondială de piersici și nectarine a crescut de la 9.323 mii tone media anilor 1989-1991 la 18.728 mii tone, media anilor 2005-2006, la peste 22 milioane tone în 2014.

3.Situația culturii pe plan mondial și în țara noastră.

Extinderea acestei culturi a fost favorizata in principal de plasticitatea ecologica, fructificarea timpurie si constanta, care o deosebeste fundamental de celelalte specii pomicole din climatul temperat.

Pana in anul 2002 suprafata plantata cu piersic si nectarin a crescut constsnt, de la 1.563.535 ha in 1993 la 189.347 ha. In anul urmator, 2003, cultura piersicului ocupa o suprafata redusa cu 35,99% (1.421.151 ha), in schimb productia de fructe a inregistrat o crestere importanta fata de anul 2002 atingand un nivel maxim de 14.787.539 tone, ceea ce inseamna un plus de crestere de 7,03% . Prin diminuarea suprafetei plantate si cresterea recoltelor, productia medie pe hectar a inregistrat o crestere de la 6,42 ton (media pe 10 ani) la 10,40 tone (in anul 2003). La nivel mondial cele mai mici recolte pe ha s-au obtinut in anul 1988 (5,89 tone) iar cele mai mari in anul 1993 (6,93 tone) si in 1994 (6,89 tone).

Productia de piersici dependenta de suprafata cultivata, conditiile de mediu si tehnologia de cultura, a urmat o curba descendenta, inregistrand valori minime in anul 1995 (13.402 tone) si in 2002 (15.000 tone). Desi suprafat plantata s-a redus productia de piersic si nectarin a crescut la 17.960 tone. Productia medie pe ha inregistrata in perioada 1991- 2003 a fost de 4,51 tone/ha, cu un maxim de 7,30 tone /ha (1995) si 6,20 t/ha (2003).

CAPITOLUL II

STUDIUL CONDIȚIILOR NATURALE ȘI SOCIAL-ECONOMICE ALE UNITĂȚII

1. SITUAȚIA GEOGRAFICĂ ȘI ADMINISTRATIVĂ A UNITĂȚII

Municipiul Zalău este situat în zona centrală a județului Sălaj, în bazinul hidrografic al râului Zalău, la contactul depresiunii cu același nume și culmea Meseșului.[11] Cu o suprafață totală de 90,09 km2, teritoriul administrativ al municipiului include și localitatea Stâna.

Zalău este situat în apropierea graniței fostului Imperiu Roman, mai precis la 8 km de castrul roman de la Porolissum - cea mai puternică fortificație cu rol de apărare din partea de nord-vest a provinciei romane Dacia. În epoca medievală reprezenta spațiul de trecere dinspre centrul Europei înspre inima Transilvaniei, prin binecunoscutul "drum al sării". Azi, municipiul Zalău, situat pe axa Cluj-Napoca- Satu Mare- Petea, DN1F- E81, este conectat la o rețea rutieră cu acces spre Europa de Vest.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura intesiva de piersic 65 ha.docx

Alte informatii

nu comentez nimic