Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

Proiect
8.8/10 (4 voturi)
Domeniu: Agronomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 25 în total
Cuvinte : 6416
Mărime: 53.15KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Vasile Vantu
Planul de executie a unui conveier verde, pentru asigurarea nutretului verde si al celui uscat pentru un anumit efectiv de vaci pentru lapte, pe o suprafata de 30 ha, avand ca data de incepere a furajarii, 6 iunie. Acest proiect a fost prezentat in cadrul facultatii de agricultura. UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ION IONESCU de la BRAD

Cuprins

Cuprins

Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Caracterizarea cadrului natural

2.1.Asezarea geografica si administrativa

2.2.Conditii fizico-naturale

2.2.1.Alcatuirea geologica si relieful

2.2.2.Rocile de solificare

2.2.3.Hidrografia si hidrologia

2.2.4.Clima

2.2.5.Vegetatia

2.2.6.Solurile

Capitolul 3. Masuri de imbunatatire a pajistilor

3.1.Masuri de suprafata(tehnico-culturale)

3.2.Masuri radicale

Capitolul 4. Organizarea pasunatului rational

Organizarea pasunatului rational-aplicatie

Capitolul 5. Organizarea unui conveier verde mixt

Concluzii

Bibliografie

Extras din document

Capitolul 1. Introducere

Se numesc pajisti suprafatele de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal. Pajistile sunt alcatuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regula mai dominante.

La baza clasificarii pajistilor stau mai multe criterii : origine, durata de existenta, mod de folosinta. Dupa origine deosebim : pajisti naturale si pajisti artificiale sau semanate. Pajistile naturale :au luat nastere mai mult sau mai putin spontan, sub actiunea factorilor externi (conditii pedoclimatice, relief, regimul de apa si nutritie, interventia omului) si interni, determinati de însusirile biologice ale speciilor, de plantele ce alcatuiesc covorul vegetal al pajistei.

In functie de modul cum au luat fiinta pajistile naturale pot fi : primare si secundare.

Pajistile naturale primare au luat nastere in regiunile unde factorii ecologici nu au permis formarea padurilor. Reprezentantii tipici ai acestor pajisti sunt stepa ruseasca, preeria cu ierburi inalte, marile campii americane cu ierburi scunde, pampa argentiniana.

Suprafetele insemnate de pajisti naturale s-au format în locul padurilor defrisate sau arse, in goana omului pentru marirea suprafetelor de pajisti sau prin exploatarea necrutatoare a padurilor. Aceasta reprezinta pajistile naturale secundare si ocupa cea mai mare suprafata de pe glob.

Pajistile permanente: sunt alcatuite dintr-un numar relativ mare de specii (20  150), solul fiind acoperit permanent de vegetatie ierboasa. Numarul de specii este variabil, in functie de conditiile ecologice si modul de exploatare mai mare in regiuni umede si pe fanete, mai mic in regiunile secetoase si pe pasuni.

Pajistile permanente au un rol însemnat in conservarea solului, in stavilirea si combaterea procesului de eroziune. Ele contribuie la producerea unor insemnate cantitati de ingrasaminte organice, folosite pentru fertilizarea culturilor agricole.

Pajistile cu valoare mai ridicata se intalnesc in regiunea de munte, iar mai productive in lunci, vai si depresiuni, folosite ca fanete si mixt.

In lunci, vai si depresiuni se inregistreaza frecvent excesul temporar sau permanent de apa care a favorizat instalarea vegetatiei ierboase hidrofice.

Capitolul 2. Caracterizarea cadrului natural

2.1. Asezarea geografica si administrativa

Teritoriul orasenesc Siret este situat in extremitatea de NNE a judetului Suceava, la cca 42 km de municipiul Suceava si la 19 km NE de orasul Radauti si se învecineaza la E cu judetul Botosani, la SE cu, comuna Gramesti, la S cu, comuna Balcauti, la V cu, comuna Musenita si la N cu Republica Ucraina.

Teritoriul orasului Siret are o suprafata de 4,251,17 ha, din care 3,470,46 ha în extravilan.

2.2. Conditii fizico-naturale

2.2.1.Alcatuirea geologica si relieful

Teritoriul Siret apartine din punct de vedere geologic de Platforma Moldoveneasca. Aceasta este alcatuita dintr-un soclu puternic cutat si metamorfoyat de vârsta precambiana, si o cuvertura necutata cu structura monoclinala post proterozoica.

Cuvertura este alcatuita dintr-o succesiune de argile si nisipuri, având intercalat un strat calcaro-greyos cu Serpula.

Cuaternarul este reprezentat prin depozitele de terasa si prin depozitele aluviale, întâlnite de-a lungul râului Siret.

Platforma moldoveneasca constituie suportul pentrul relieful zonei, care apartine Podisului Sucevei, subunitatea Zaranca-Dragomirna.

Altitudinea medie a reliefului este în jur de 375 m, energia de relief este de 150 m, (436,6 m în dealul Mânastioara si 285 m în lunca Siretului).

2.2.2. Rocile de solificare

Din punct de vedere litologic rocile sunt sedimentare în totalitate si sunt alcatuite din calcare, marne, nisipuri, argile, luturi si depozite fluviatile. Exceptând nisipurile care au reactie acida, celelalte roci au reactie neutra-alcalina.

Depozitele fluviale au structura tipica, încrucisata. Chiar daca în lunca Siretului apar areale cu nisipuri, acestea au reactie slab alcalina, datorita fenomenului de regradare a carbonatului de calciu.

2.2.3. Hidrografia si hidrologia

Preview document

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 1
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 2
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 3
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 4
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 5
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 6
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 7
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 8
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 9
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 10
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 11
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 12
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 13
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 14
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 15
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 16
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 17
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 18
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 19
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 20
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 21
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 22
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 23
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 24
Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere - Pagina 25

Conținut arhivă zip

  • Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere.doc

Alții au mai descărcat și

Resursele Naturale și Antropice ale Județului Suceava

Introducere Aşezarea geografică: Sprijinit în partea de vest pe o coroană de munţi falnici, uneori cu creştet pleşuv, iar în partea de est pe...

Pratologie și Pratotehnica

INTRODUCERE O componentă importantă a patrimoniului funciar al ţării noastre o constituie suprafaţa de 4,9 milioane hectare de pajişti...

Cultura pajiștilor și a plantelor furajere

INTRODUCERE Pajiștea este resursa majoră a biosferei care susține în viață aproximativ un miliard de oameni în întreaga lume (SCHNYDER et al.,...

Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

INTRODUCERE 1.1. Importanţă, clasificare, răspândire Pajiştea reprezintă suprafaţa de teren acoperită cu vegetaţie ierboasă, alcătuită în cea mai...

Proiect de An la Cultura Pajiștilor și a Plantelor Furajere

CAPITOLUL I INTRODUCERE 1.1. Importanta, clasificare, raspândire Pajistea reprezinta suprafata de teren acoperita cu vegetatie ierboasa,...

Imbunatatirea si Folosirea unei Pajisti din Zona Premontana

Cap.1 Introducere Importanţă. Pajistile sunt suprafete de teren acoperite cu vegetatie ierboasa sub forma unui covor vegetal peren sau...

Stabilirea Dozelor de Ingrasaminte Organice si Ingrasaminte Organice si Chimice, pentru Cultura Vita de Vie, Soi Aromat

CAPITOLUL 1. CHIMIZAREA AGRICULTURII ÎN CONTEXTUL SOCIETĂŢII CONTEMPORANE Prin "chimizarea agriculturii" se inţelege, aplicarea pe scară largă in...

Combaterea Eroziunii Solului in Plantatii Pomiviticole

Forma de proprietate terenurilor, pana in 1989, a permis realizarea unor proiecte de organizare a teritoriului si de infintare a unor plantatii pe...

Ai nevoie de altceva?