Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 49 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

INTRODUCERE 3
Cap. I 4
Cadrul natural
Cap. II 10
Măsuri de îmbunătăţire a pajiştilor
2.1. Măsuri de suprafaţă
2.2. Măsuri radicale
Cap. III 22
Înfiinţarea de pajişti temporare în locul pajiştilor permanente degradate
Cap. IV 28
Folosirea pajiştilor prin păşunat
4.1. Sisteme de păşunat
4.2. Tehnica păşunatului
4.3. Măsuri pentru organizarea păşunatului raţional
Cap. V 41
Aplicaţii practice
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Pajistile sunt, suprafeţele de teren acoperite cu vegetaţie ierboasă sub forma unui covor vegetal.Pajiştile sunt alcătuite din una sau mai multe specii de plante, gramineele fiind de regulă mai dominante.Clasificarea pajiştilor se imparte după mai multe criterii:origine, durata de existenţă, mod de folosinţă.

După origine întalnim: pajişti naturale şi pajişti artificiale sau semănate.Pajiştile naturale:au luat naştere mai mult sau mai puţin spontan,sub acţiunea factorilor externi (condiţii pedoclimatice, relief, regimul de apă şi nutriţie, intervenţia omului) şi interni, determinaţi de însuşirile biologice ale speciilor, de plantele ce alcătuiesc covorul vegetal al pajiştei.In funcţie de modul cum au luat fiinţă,pajiştile naturale pot fi:primare şi secundare.Pajiştile naturale primare au luat naştere în regiunile unde factorii ecologici nu au permis formarea pădurilor.Reprezentanţii tipici ai acestor pajişti sunt stepa rusească, preeria cu ierburi înalte, marile câmpii americane cu ierburi scunde.Suprafeţele însemnate de pajişti naturale s-au format în locul pădurilor defrişate sau arse,în goana omului pentru mărirea suprafeţelor de pajişti sau prin exploatarea necruţătoare a pădurilor.Aceasta reprezintă pajiştile naturale secundare şi ocupă cea mai mare suprafaţă de pe glob.Pajiştile permanente:sunt alcătuite dintr-un număr relativ mare de specii (20 x 150), solul fiind acoperit permanent de vegetaţie ierboasă.Numărul de specii este variabil,în funcţie de condiţiile ecologice şi modul de exploatare mai mare în regiuni umede şi pe fâneţe, mai mic în regiunile secetoase şi pe păşuni.Pajiştile permanente au un rol important în conservarea solului, în stăvilirea şi combaterea procesului de eroziune.

Cap.I Caracterizarea cadrului natural al fermei vegetale Iasi

1) Asezarea geografica

Judetul Iasi este amplasat in partea de nord-est a Romaniei, avand ca vecini judetele Botosani la nord, Suceava la nord-vest, Neamt la vest si Vaslui la sud.

Spre est raul Prut formeaza granita dintre tara noastra si Republica Moldova.

Se intinde pe o suprafata de 5476 km2 ceea ce reprezinta 2,3% din suprafata totala a tarii. Cuprinde municipiile Iasi si Pascani, orasele Hirlau, Podu Iloaiei si Tirgu Frumos si 91 de comune cu 429 de sate.

Relieful judetului Iasi

Teritoriul judetului Iasi se integreaza intru totul ansamblului Podisului Moldovei. Morfologia lui pune in evidenta prezenta a doua trepte mari : una inalta, sub forma de masive deluroase si platouri, usor inclinate spre sud-est, cu altitudini medii de 300 – 350 m in vest si sud si alta mai joasa, cu aspect de campie colinara si altitudini medii de 100 – 150 m in nord si nord-est.

Altitudinile maxime ating 556 m in Dealul Holm, situat la limita cu judetul Botosani si 530 m in Dealul Santurilor, situat la vest de Harlau.

Cele mai coborate valori altitudinale se intalnesc in Lunca Prutului (32 m, la confluenta Bahluiului cu Jijia si 28 m, la confluenta Jijiei cu Prutul).

Aproximativ 30 % din intregul teritoriu este ocupat de luncile vailor Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui, prin cele 7 – 8 terase cu altitudini pana la 170 – 200 m etajate in lungul raurilor principale.

Subasmentul impermeabil al bazinelor de receptie, gradul slab de impadurire (6 - 7% din suprafata bazinelor) mai ales pe sectoarele din sud-estul Campiei Moldovei, precum si ploile care cad cu intensitate mare, provoaca inundatii mari in luncile raurilor.

Cele mai intinse suprafete afectate de degradari accentuate de teren se intalnesc pe versantii cu pante mari din lungul coastei Barnova – Voinesti – Strunga, de pe abrupturile cuestiforme de la nord de Tg. Frumos – Cucuteni – Harlau – Deleni si de pe versantii cu expozitie nordica si nord-vestica a vailor subsecvente.

Acestor trei subdiviziuni morfologice li se suprapun si alte componente diferentiate ale peisajului, ceea ce le confera un continut geografic mai complex.

2) Temperatura

Temperatura medie lunara cea mai scazuta se inregistreaza in luna ianuarie, cu o valoare medie de -3°C. Vara este foarte cald, in iulie temperatura medie este de 23°C, uneori atinge chiar 35-40°C. Pe fondul variatiilor climatice generale, specifice regiunii, putem vorbi de o serie de modificari termice locale, generate de structura si functionalitatea orasului, punand in evidenta unele diferentieri intre climatul specific teritoriului construit si cel al zonelor sale exterioare

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere.docx

Bibliografie

Alexa I.-Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere,Editura “Ion Ionescu de la Brad”,Iaşi-2000
Alexa I.,Vîntu V.,Samuil C.-Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere (Îndrumător de lucrări practice),Editura “Ion Ionescu de la Brad”,Iaşi 2000
BĂRBULESCU C., I. PUIA, GH. MOTCĂ, AL. MOISUC, 1991 – Cultura pajiştilor şi a plantelor furajere,Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti.
DRAGOMIR N., 2005 – Pajişti şi plante furajere – tehnologii de cultivare,Editura Eurobit, Timişoara

Alte informatii

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ ,, ION IONESCU DE LA BRAD ’’,IAŞI