Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere in Valea Doftanei

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere in Valea Doftanei.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Dinca Niculae

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CADRUL GEOGRAFIC

Comuna Valea Doftanei este situata la intersectia D.J. 102 I Campina - Brasov cu D.J. 102 A, care prin cele doua componente : D.J.101 S Comarnic - Secaria - Valea Doftanei si D.J. 101T Valea Doftanei-Bertea-Slanic face legatura intre Valea Doftanei si Valea Teleajenului . Transportul in comun se realizeaza de la statiile de domiciliu spre Campina cu autobuze, taxiuri, la Autogara si Gara Campina si la Gara Comarnic.

Comuna Valea Doftanei este situata in partea de nord-vest a judetului Prahova, având o suprafata de 28.610 ha. Desi este atat de intinsa, ea nu este populata decat in partea central-sudica, aceasta datorita reliefului muntos pe care il are pe cea mai mare parte din suprafata. Astfel, in nord se găsesc Muntii Baiului si Grohotis, iar catre sud, de o parte si de alta a raului Doftana, numerosi muncei, (Secaria, Paltinoasa, etc.)

Comuna se invecineaza cu orasul Sacele din judetul Brasov la nord, cu Azuga, Sinaia si Secaria la vest, Brebu si Sotrile la sud, si cu Stefesti, Bertea, Izvoarele si Maneciu la est.

RELIEFUL

Comuna Valea Doftanei se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo sunt situate masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica.

Raul Doftana traverseaza localitatea in lung. Izvorand din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Cam pina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.

Pe stanga raului Doftana si spre sud sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m.

VEGETATIA

Arealul luat în studiu se înscrie în etajul pădurilor de foioase si conifere, însa diversificarea condiţiilor climatice si de substrat au permis dezvoltarea unei flore si vegetaţii relativ bogate sub aspectul compoziţiei si al grupărilor vegetale, care se dezvolta pe soluri de pădure brun-acide.

CLIMA

Temperatura medie anuala este de 10°C. In luna iulie media lunara înregistrează valori cuprinse intre 19° - 21°C, iar in ianuarie -3°C.

Cantitatiile medii anuale de precipitaţii sunt cuprinse intre 500 - 700 mm. Cunoaşterea cantităţilor maxime căzute in 24 h sunt necesare pentru a şti ce masuri trebuiesc luate pentru protejarea culturilor si pentru stăvilirea eroziunilor.

Fisiere in arhiva (1):

  • Cultura Pajistilor si a Plantelor Furajere in Valea Doftanei.doc

Alte informatii

Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti Facultatea de Agricultură