Culturi Viticole

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Culturi Viticole.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Bran Mariana

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

1. Plantele viticole – importanţă 3
2. Justificarea abordării tematicii 3
3. Obiectivele culturii viticole 4
4.Sisteme de plantaţii viticole 4
5. Iniţierea plantaţiilor viticole 5
6. Înfiinţarea plantaţiilor viticole 6
7. Întreţinerea plantaţiilor tinere 7
8. Întreţinerea plantaţiilor în producţie 8
9.Tăierea viţei de vie 9
10. Strângerea, ambalarea şi depozitarea recoltei 14
11. Soiuri de struguri cultivate 15
12.Tehnologia vinificării 16
BIBLIOGRAFIE 19

Extras din document

1. Plantele viticole - importanţă

Viticultura este un sector intensiv al agriculturii caracterizat printr-un coeficient ridicat de valorificare a terenului. Valoarea producţiei obţinută de pe un hectar, cultivat cu viţa de vie echivalează cu 10-15 ha de culturi cerealiere.

Ţara noastră prezintă condiţii pedoclimatice şi de relief ce favorizează cultura viţei de vie. În asemenea condiţii se asigură o productivitate ridicată şi o eficienţă economică sporită, deoarece strugurii şi vinul au o mare valoare economică şi alimentară.

Importanţa viticulturii rezultă şi din următoarele aspecte:

- valorifică foarte bine terenurile în pantă, nisipurile şi solurile nisipoase, considerate improprii pentru alte culturi (cereale, plante tehnice).

- este sursă de materii prime pentru economia naţională. Strugurii reprezintă materia primă pentru obţinerea vinurilor şi distilatelor de vin, pentru industria alimentară unde se obţin: sucurile de struguri, mustul concentrat, gemuri, compoturi, stafide, etc.

- este sursă de produse pentru export. Strugurii pentru masă, vinurile, distilatele, şampania, stafidele, sucurile de struguri sunt produse foarte solicitate la export.

- este sursă de venituri pentru populaţie. O mare parte a populaţiei care trăieşte în arealele viticole îşi desfăşoară activitatea în viticultură, de unde îşi asigură veniturile necesare vieţii.

2. Justificarea abordării tematicii

“Vinul pentru mine este pasiune, este familia şi prietenii mei. Căldura inimii şi generozitatea sufletului, vinul este arta şi cultura. Este esenţa civilizaţiei şi arta de a trăi.” (Robert Mondori)

În ultimele decenii, viticultura şi vinificaţia mondială s-au confruntat cu unele elemente de criză determinate de apariţia unui dezechilibru între cerere şi ofertă. Tot pentru ieşirea din actuala criza se preconizează îmbunătăţirea substanţială a calităţii produselor viti-vinicole prin elaborarea unui complex de măsuri care să contribuie la orientarea şi educarea consumatorului în aprecierea calităţii.

Vinul de struguri, datorită compoziţiei fizico-chimice şi biochimice bogate este un produs alimentar cu însuşiri importante pentru activitatea vitală a organismului uman. Strugurii, prin compoziţia lor chimică, au o influenţă pozitivă asupra organismului uman, îndeplinind un rol energetic, vitaminizat, alcalinizat, diuretic ş.a. Această plantă valorifică bine terenurile improprii altor culturi agricole, cum ar fi terenurile în pantă supuse procesului de eroziune şi cele nisipoase slab productive.

3. Obiectivele culturii viticole

Înfiinţarea unei plantaţii viticole roditoare solicită o investiţie ridicată, un efort economic deosebit. Recuperarea cheltuielilor este necesar să se realizeze într-un interval de timp cât mai redus. De aceea, prin exploatarea plantaţiilor viticole roditoare se urmăreşte obţinerea unui profit cât mai mare. În asemenea condiţii soluţiile tehnice alese la înfiinţare, şi mai apoi la îngrijire, vor determina obţinerea parametrilor productivi prevăzuţi la proiectare.

Trebuie să ajutăm economia naţională prin înfiinţarea de domenii viticole cu soiuri de calitate, adaptarea plantaţiilor viticole la cerinţele pieţei şi creşterea vânzărilor vinurilor de calitate deoarece importurile sunt substanţiale (Spania, Italia), iar ca piaţă de destinaţie Germania este principala. În comparaţie cu alte ţări ne aflăm la mijlocul clasamentului, primele locuri în topul domeniilor viticole din ţara noastră sunt ocupate de :” Murfatlar ,Vincon, Jidvei şi Cotnari” spunea Ovidiu Gheorghe într-un interviu Ziare.com.

4. Sisteme de plantaţii viticole

Denumirea de sistem a plantaţiilor viticole este definită prin desimea viţelor la hectar, forma de conducere, protejarea sau neprotejarea împotriva temperaturilor de îngheţ şi de mijloacele de susţinere utilizate. Se practică trei sisteme de cultivare (clasic, intensiv şi superintensiv), însă cel mai indicat sistem este cel clasic:

Sistemul clasic sau extensiv. Este mult folosit, distanţele între rânduri fiind de 2-2,75 m, iar pe rând este variabilă, în funcţie de soi şi forma de conducere, desimea oscilând în acest caz între 1500-6000 butuci/ha. Este sistemul care asigură condiţii bune proceselor de creştere şi fructificare atât soiurilor pentru struguri de masa, cât şi pentru cele de vin şi permite de asemenea să se efectueze mecanizarea lucrărilor de întreţinere.

Sistemul intensiv de plantaţie. Este sistemul care stimulează intrarea timpurie pe rod. Se practică distanţele mici între plante, desimea fiind de 6000-10000 butuci/ha. Se pretează acestui sistem soiurile de vigoare redusă (pentru vinuri curente), pe terenuri cu fertilitate slabă, care se taie la cepi şi cordite, nu sunt recomandate soiurile destinate strugurilor de masă.

Sistemul superintensiv de plantaţie. Se practică în prezent în scop experimental, folosindu-se soiuri cu vigoare mijlocie şi mare, plantate pe solurile fertile, bogate în substante nutritive, cu desime de 10000-25000 butuci/ha.

5. Iniţierea plantaţiilor viticole

Plantaţiile viticole impun rezolvarea mai multor probleme de ordin tehnic şi economic. Plantaţia rezultată trebuie să fie bine încheiată, să cuprindă plante viguroase care pot asigura rodirea timpurie, producţii mari şi de calitate.

Principalele probleme de care depinde înfiinţarea unei plantaţii viticole se referă la alegerea corespunzătoare a terenului, organizarea şi amenajarea antierozională, pregătirea terenului pentru plantare, stabilirea în teren (prin pichetare) a distanţelor dintre viţe şi plantarea propriu-zisă.