Dăunătorii Culturii de Rapiță din Câmpia Boianului

INTRODUCERE

Rapiţa este o veche cultură, fiind cultivată în ţările mediteraneene cu 4000 de ani în urmă. Ţările de origine sunt considerate Olanda şi Anglia, de unde s-a răspândit în toate ţările Europei.

Uleiul obţinut din seminţele de rapiţă este un foarte bun ulei alimentar, dar în ultimul timp a devenit importantă folosirea acestuia ca materie primă utilizată la obţinerea biocombustibililor.

Considerată până nu demult de către fermieri ca o ,,buruiană cultivată’’, aceştia erau obişnuiţi cu producţii ce se situau la nivelul a 1000 – 1 500 kg/ha. În noul context economic european şi în condiţiile creşterii fulminante a preţului petrolului, rapiţa este considerată una dintre cele mai importante surse de energie alternative.

Consecinţa este aceea că se pune problema extinderii suprafeţelor cultivate, dar în acelaşi timp şi realizarea unor niveluri de producţie cât mai apropiate de potenţialul biologic al soiurilor cultivate.

Cu un preţ al petrolului oscilând amplu sub presiunea deciziilor politice şi a conflictelor din zonele cu mari zăcăminte, piaţa de biocombustibil creşte vertiginos şi reprezintă o încercare, până acum reuşită, de a oferi posibile soluţii pentru un consum energetic mondial în continuă creştere.

În prezent, motoarele diesel de la tractoare, automobile sau generatoare pot funcţiona folosind uleiul de calitate ridicată extras din rapiţă, uneori suportând doar mici modificări.

Rapiţa a devenit o cultură de mare interes, datorită unor avantaje pe care le conferă:

• piaţă sigură de desfacere a produselor;

• materie primă excelentă pentru producerea de biodiesel ca urmare a conţinutului de oxigen de 11% în uleiul de rapiţă. este puţin pretenţioasă faţă de condiţiile pedoclimatice;

• foarte bună premergătoare pentru cereale, ca urmare a sistemului radicular pivotant care ameliorează structura solului şi favorizează înrădăcinarea acestora;

• valorifică bine îngrăşămintele administrate;

• permite mecanizarea completă, acest fapt constituind un mare avantaj în condiţiile lipsei forţei de muncă;

• pentru condiţiile de climă secetoasă ce caracterizează zon aolteniei în ultimii ani, valorifică foarte bine precipitaţiile căzute în sezonul rece;

• uleiul de rapiţă are un conţinut ridicat în acizi polinesaturaţi, valoroşi pentru sănătate

• este o bună plantă meliferă timpurie, asigurând aproximativ 50 kg/ha miere.

Lucrarea este structurată pe 4 capitole.

Primul capitol prezintă condiţiile climatice ale Câmpiei Boianului, zonă favorabilă cultivării rapiţei, unde am studiat o suprafaţă de 50 ha.

Capitolul al doilea se referă la stadiul actual al cercetărilor în domeniul cultivării rapiţei având în vedere faptul că acestă cultură a luat o amploare deosebită în ultimii ani, datorită avantajelor pe care le prezintă.

În al treilea capitol este tratată entomofauna specifică rapiţei, şi sunt prezentate metodele de combatere a dăunătorilor.

Rezultatele privind observaţiile din suprafaţa analizată sunt cuprinse în capitolul al patrulea.

CAPITOLUL I

CONDIŢIILE CLIMATICE ALE CAMPIEI BOIANULUI

I.1 APRECIERI GENERALE

Clima reprezintã una dintre cele mai dinamice componente ale mediului înconjurãtor. Prin componentele sale ea influenţeazã, direct sau indirect, procesele şi fenomenele hidrologice, capacitatea de eroziune şi transport a apelor, contribuind astfel la modelarea continuã a reliefului.

În acelaşi timp, clima îşi pune amprenta şi asupra particularitãţilor vegetaţiei şi solurilor, aducându-şi o contribuţie importantă la individualizarea peisajelor geografice. Nu trebuie omis, de asemenea, rolul deosebit pe care clima îl deţine în existenţa şi activitatea umanã.

Câmpia Boianul se încadrează într-un climat temperat continental, specific zonei sudice a ţării, în care este situată. Acesta este caracterizat prin valori ridicate ale bilanţului radiatsa-l vada sau ce

iv şi caloric, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantitãţi relativ reduse de precipitaţii, cu ploi torenţiale în anotimpul de varã şi perioade de secetă în tot timpul anului etc.

Prin poziţia sa în partea centrală a Câmpiei Române, regiunea se gãseşte la interferenţa maselor de aer uscat continental, dinspre est şi nord - est, cu cele de origine tropicalã dinspre sud şi sud - vest (de asemenea continentalizate prin trecerea peste Balcani şi Alpii Dinarici) şi cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre est, ajung deasupra teritoriului bazinului încã suficient de umede.

Caracterizarea climatică s-a făcut pe baza datelor privind principalele elemente înregistrate în perioada 1999 - 2008 la staţia meteorologică Slatina.

I.2 TEMPERATURA AERULUI

Temperatura aerului este influenţată de potenţialul caloric ridicat şi de distribuţia lui în timpul anului.