Depozitarea Graului Comun

Imagine preview
(8/10)

Acest proiect trateaza Depozitarea Graului Comun.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 30 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Agronomie

Cuprins

Introducere
Capitolul 1. Caracterizare generală a grâului (Triticum aestivum)
1.1. Originea grâului
1.2. Importanța grâului
1.3. Răspândire, suprafețe, producții
1.4. Genetica grâului
1.5. Compoziția chimică
1.6. Particularități biologice ale grâului
1.6.1. Etapa vegetativă
1.6.2. Înfrățirea
1.6.3. Călirea
1.6.4. Repausul
1.6.5. Etapa generativă
Capitolul 2. Depozitarea grâului
2.1. Cultivarea
2.2. Recoltarea
Concluzii
Bibliografie

Extras din document

Introducere

Prin noțiunea de “depozit” se definește un spațiu amenajat și dotat corespunzător pentru a primi, păstra și a pregăti bunuri materiale (mărfuri) în vederea distribuirii lor către beneficiari. Caracteristica principală a depozitului este de natură logistica, deoarece depozitarea, cu unele exceptii, nu aduce modificări stării produsului și deci nu adaugă ceva valorii acestuia.

Cu toate că tendințele actuale pe linie de aprovizionare sunt orientate către tehnici liniare și continue, depozitarea nu se poate evita complet și nici nu se intrevede o eliminare a acestei funcțiuni în viitor. Aceasta deoarece întotdeauna va exista un punct de intrerupere al sistemului între producția și utilizarea bunurilor, având, din punct de vedere logistic, rolul de regulator în scopul de a asigura, în momentul necesar mărfuri (materii prime, materiale, semifabricate și alte produse cerute de viitorul utilizator) în cantitatea, sortimentul și calitatea dorită. În afara funcției regulatoare, depozitarea apare necesară în realizarea fazei de distribuție, pentru a permite regruparea, formarea sau fracționarea unităților de încărcătură potrivit cerințelor.

De aceea, raționalizarea depozitării este o condiție pentru creșterea eficienței economice.

La alegerea modului de depozitare trebuie avute în vedere urmatoarele principii:

- organizarea depozitelor se face în funcție de destinația materialelor depozitate, iar caracteristicile sistemelor de depozitare sunt determinate de caracteristicile materialelor și produselor depozitate;

- depozitarea este o funcție regulatoare, care permite absorbirea diferențelor de capacitate dintre producție și consum;

- criteriile economice sunt elementul determinant pentru alegerea soluțiilor tehnice și organizatorice ale sistemelor de depozitare;

- metodele de studiu ale depozitării sunt metodele studiului muncii, eficiența unui sistem de depozitare fiind influențată în cea mai mare măsură de modul cum este organizată și folosită forța de muncă.

Capitolul 1. Caracterizare generală a grâului (Triticum aestivum)

Clasificare științifică

Regn: Plantae

Încrengătură: Magnoliophyta

Clasa: Liliopsida

Ordin: Poales

Famile: Poaceae

Gen: Triticum

1.1. Originea grâului

Grâul este originar din Asia de sud-vest. Cele mai vechi dovezi arheologice referitoare la cultivarea grâului au fost descoperite în Siria, Iordania,Turcia, Armenia și Irak. Acum aproximativ 9000 de ani, o specie de grâu sălbatică (einkorn, Triticum boeoticum) a fost recoltată și apoi cultivată de către locuitorii acelor meleaguri, fapt confirmat de dovezile arheologice ale agriculturii sedentare din zonă. Aproximativ 1000 de ani mai târziu, o mutație a survenit în cadrul altei specii de grâu, numită emmer (Triticum dicoccoides), rezultând o plantă cu boabele mai mari, care nu se mai puteau împrăștia în bătaia vântului. Deși această plantă nu s-ar fi putut reproduce în sălbăticie, oferea mai multă hrană pentru oameni și astfel a întrecut celelalte specii, devenind primul strămoș al varietăților moderne de grâu.

La începuturi, boabele de grâu se pare că erau consumate crude, mai apoi fiind prăjite sau fierte în apă, sau sub formă de turte, făcute din făina grosieră rezultată prin măcinarea lor între două pietre. Grâul se impune ca aliment de bază în cultura occidentală, fiind prezent în mesele zilnice sub formă de pâine, griș, paste făinoase, produse de patiserie, biscuiți, etc.

1.2. Importanța grâului

Grâul este cea mai importantă plantă cultivată, cu cea mai mare raspândire pe glob, cultivat în peste 100 de țări și constituie o sursă comercială de prim rang. Importanța graului este dată de :

• compoziția chimică a boabelor și raportul dintre hidranții de carbon și proteine, în raport cu cerințele organismului uman ;

• plasticitatea ecologică ridicată, fiind cultivat în zone cu climate diferite (subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepă ), pe diferite tipuri de sol ca nivel de fertilitate ;

• posibilitatea de mecanizare integrală a culturii și de obținere a unor producții ieftine ;

• posibilitatea de păstrare, de transport și depozitare fără să se altereze.

Utilizările grâului sunt multiple și variate. Boabele se folosesc pentru o gamă de produse de morărit din care se fabrică un sortiment bogat de produse de panificație, paste făinoase, produse de patiserie și biscuiterie care constituie alimente de bază pentru 35-55 % din populația globului, asigură 50-55 % din caloriile consumate în lumea intreagă, împreună cu celelalte cereale cultivate.

Fisiere in arhiva (1):

  • Depozitarea Graului Comun.docx