Determinarea coloranților sintetici din preparatele din carne folosind metoda HPLC

Cromatografia de lichide de înaltă performanţă înlocuieşte vechile metode cromatografice de analiză a coloranţilor alimentari (cromatografia în strat subţire, cromatografia pe hârtie) furnizând rezultate precise, reproductibile şi rapide.

Stabilirea naturii colorantului şi extracţia sa din proba de analizat

S-a aplicat o metodǎ de testare calitativă a produselor alimentare pentru a putea determina natura colorantului introdus în procesul de fabricaţie. Metoda permite stabilirea naturii colorantului folosit şi anume: natural sau sintetic.

Dacă colorantul este sintetic, acesta este extras rapid din probă într-un amestec apă-metanol 7/3. Se observă vizual o colorare intensă a amestecului de extracţie, situaţie care nu apare în cazul în care colorantul este natural.

Dacă în urma acestei testări calitative, se constată prezenţa în probă a unui colorant sintetic, se trece la extracţia acestuia în vederea dozării lui cantitative.

Determinarea coloranţilor alimentari sintetici

A fost adaptată o metodă HPLC preluată din literatură la determinarea unor coloranţi alimentari sintetici, şi anume: tartrazină, ponceau 4 R, allura red şi galben de chinolină.

S-a încercat mai întâi separarea coloranţilor sintetici menţionaţi utilizând o coloană cromatografică Pecosphere C18, 5 μm, 150 x 4,6 mm (BrownLee), o fază mobilă constituitǎ dintr-un amestec acetat de amoniu: metanol (7:3, v/v) şi un debit al fazei mobile de 0,7 mL/min. Detecţia coloranţilor alimentari sintetici separaţi a fost efectuată spectrofotometric, cu ajutorul detectorului diode array al sistemului HPLC.

Coloranţii ponceau 4 R şi galbenul de chinolină au timpii de retenţie foarte apropiaţi şi nu se separǎ. Cu toate că cei doi coloranţi nu s-au separat cromatografic, ei pot fi totuşi determinaţi prin efectuarea de mǎsurǎtori de absorbanţǎ la lungimea de undă de 507 nm pentru determinarea ponceau 4 R (galbenul de chinolină nu absoarbe la această lungime de undă) şi la 413 nm pentru galben de chinolină. De asemenea, în cazul analizei unor probe reale, în vederea identificării compusului separat, este recomandată compararea spectrelor de absorbţie ale compuşilor separaţi (cu timpii de retenţie în jurul valorii de 3 min) cu spectrul fiecăruia din cei doi coloranţi (ponceau 4 R şi galben de chinolină).

Folosindu-se o coloană cromatografică cu aceleaşi caracteristici generale, dar produsă de altă firmă (Supelco), s-a reuşit obţinerea unor picuri cromatografice bine separate pentru coloranţii alimentari sintetici ponceau 4 R şi galben de chinolină. Parametrii metodei cromatografice utilizate sunt prezentaţi în tabelul 1.

Tabel 1. Parametrii metodei cromatografice cu fază inversă folosită la analiza coloranţilor sintetici

Coloană: Coloană cu fază inversă Supelcosil C 18 5 μm,

150 x 4,6 mm.

Faza mobilă : Acetat de amoniu 0,1 M : metanol : 7 : 3 (v/v).

Debit : 0,7 mL/min.

Temperatura coloanei: 30 ºC.

Detector: UV – Vis tip Diode Array.

Volum de injecţie: 10 μL.

În figurile 2 şi 3 sunt prezentate cromatogramele obţinute pentru tartrazină şi galbenul de chinolină folosind cea de a doua coloană cromatografică (Supelcosil), precum şi spectrele de absorbţie corespunzǎtoare acestora, spectre trasate cu detectorul diode array al aparatului HPLC.

Spre deosebire de cromatogramele obţinute pentru ponceau 4R, allura red şi tartrazină, în care s-a obţinut câte un pic cromatografic bine definit corespunzător fiecăruia din coloranţii menţionaţi, pentru colorantul galben de chinolină cromatograma este constituită din cinci picuri cromatografice.

Colorantul sintetic galben de chinolină se prezintă sub forma unui amestec de săruri de sodiu ale unor acizi di şi trisulfonici, aşa cum indică producătorul (Fluka). Numărul şi poziţia grupărilor sulfonice pe nucleul benzenic, explică comportamentul cromatografic diferit al componentelor galbenului de chinolină. Colorantul galben de chinolină livrat de firma Fluka, este de fapt un amestec de mai multi compusi.