Dezvoltare regională - Județul Brăila

Asezarea geografica

Judetul Braila este situat in campie, in sud-estul Romaniei cu o suprafata totala de 21.449 ha ( urban - 5.716 ha si rural - 15.733 ha ) ocupa o parte din Lunca Siretului inferior, o parte din Campia Baraganului, mici portiuni din Campia Salcioara si Campia Buzaului.

In est, judetul Braila cuprinde Insula Mare a Brailei. El reprezinta 2% din suprafata intregii tari.

Pozitia pe harta Romaniei este data de urmatoarele coordonate:

• 28 grade si 10 minute longitudine estica - punct extrem fiind comuna Frecatei;

• 27 grade si 5 minute longitudine vestica, punct extrem comuna Galbenu;

• 45 grade si 28 minute latitudine nordica, punct extrem comuna Maxineni;

• 44 grade si 44 minute latitudine sudica, punct extrem comuna Ciocile.

Judetul Braila are ca vecini judetul Galati la nord, judetul Tulcea la est, judetul Ialomita la sud si judetul Buzau la vest.

Reteaua de localitati cuprinde trei orase, respectiv Faurei, Ianca si Insuratei si patruzeci (40) de comune dupa cum urmeaza:

• Baraganul, Bertestii de Jos, Bordei Verde, Cazasu, Chiscani, Ciocile, Ciresu, Dudesti, Frecatei, Galbenu, Gemenele, Gradistea, Gropeni, Jirlau, Marasu, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racovita, Rimnicelu, Romanu, Rosiori, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuta, Surdila-Gaiseanca, Surdila-Greci, şutesti, Tichilesti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufesti, Ulmu, Unirea, Vadeni, Victoria, Visani, Viziru, Zavoaia.

Conditiile pedoclimatice

Judetul Braila, fiind situat in campie, are un relief in general uniform, singurele accidente de teren fiind apele curgatoare, crovurile si depresiunile lacustre.

Reteaua hidrografica a judetului Braila poarta amprenta climatului temperat-continental si a reliefului alcatuit din campuri relativ netede, in cuprinsul carora sunt schitate vai largi si depresiuni inchise, in care se gasesc lacuri temporare sau permanente. Cea mai importanta artera hidrografica a judetului este Dunarea cu cele doua brate principale: Bratul Macin (Dunarea Veche) spre Dobrogea si Bratul Cremenea, spre Campia Brailei, inchizind la mijloc fosta Balta a Brailei, care astazi este indiguita.

Dunarea are o mare importanta economica, atat din punct de vedere al alimentarii cu apa a municipiului Braila cat si a sistemelor de irigatii.

Raul Siret delimiteaza partea de nord a judetului Braila de judetul Galati, pe o lungime de 50 kilometri. Pe partea dreapta, la Voinesti, primeste ca afluent raul Buzau, care uda teritoriul judetului Braila pe o lungime de 126 kilometri.

Intre Jugureanu si Gura Calmatui, pe o distanta de 84 kilometri, curge pe teritoriul judetului Braila, raul Calmatui, care in cea mai mare parte este amenajat pentru irigatii.

In judetul Braila se intalnesc lacuri de stepa si de lunca. O prima categorie o constituie cea a lacurilor cantonate in marele depresiuni de tasare in loess sau crovuri (Ianca 332 ha, Plopu 300 ha, Lutul Alb 357 ha).

O alta categorie de cuvete lacustre o formeaza limanurile fluviatile. (Jirlau 1086 ha, Ciineni 74 ha, Ciulnita 92 ha).

Lacurile de meandru si de brat parasit se gasesc indeosebi in lunca Dunarii (Blasova 400 ha, Japsa Plopilor 76 ha), pe terasa Calmatuiului (Sarat Batogu, Bentu Batogu) precum si in apropiere de Braila (Lacu Sarat).

Apele din Lacu Sarat - Braila, Sarat Batogu, Tataru-Ciineni si Movila Miresii, au efecte terapeutice, Lacu-Sarat si Ciineni fiind declarate statiuni balneoclimaterice.

Lacurile Jirlau, Ciulnita, Lutul Alb, Plopu, Ianca si Blasova sunt amenajate pentru piscicultura. In judetul Braila sunt si lacuri artificiale destinate pescuitului sau irigatiilor: Maxineni, Gradistea, Insuratei, Ulmu, Brotacelu.

De asemenea exista si lacuri de acumulare precum lacurile Galbenu si Satuc pe pariul Valea Boului, precum si Mircea Voda pe Buzoel Nord, a caror apa este folosita la irigat.

Clima este temperat continentala cu nuante mai excesive in vest si mai moderate in Lunca Siretului si Insula Mare a Brailei.

Situat in apropierea Marii Negre, judetul Braila are temperaturi medii mai ridicate cu 1,5 grade Celsius fata de restul campiei.

Temperatura medie anuala este de 10,5 grade celsius, maxima absoluta inregistrata in anul 1951, ajungind la 44,5 grade celsius, minima absoluta scazand pana la 30 grade celsius (1942)

Umiditatea relativa anuala a aerului ajunge la peste 72%, iarna depasind 80%, in timp ce vara reprezinta 65%.

Precipitatiile anuale sunt reduse (in medie 456 litri apa/m.p.) si au caracter torential vara.

Cantitatea anuala de precipitatii nu acopera necesitatile obtinerii unor productii agricole mari, deficitul de apa fiind acoperit prin irigatii.