Dezvoltarea Serviciilor

Introducere

Mult timp importanța activităților de servicii nu a fost recunoscută, serviciile fiind neglijate de economiști și încadrate în sfera neproductivă. Această stare de spirit s-a schimbat profund în ultimele 2-3 decenii pe baza următoarelor date:

-numai serviciile pot crea locuri de muncă în număr suficient pentru a rezolva sau limita problema șomajului;

-sectorul terțiar nu este îngrădit de reglementări, repuse în discuție în cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor internaționale;

-oferta de servicii diferențiate și adaptate la cerere este un element esențial al competitivității întreprinderii, oricare ar fi domeniul de activitate al acesteia.

Definirea serviciilor variază de la cele bazate pe un singur criteriu de diferențiere între bunuri și servicii până la cele detailate care enunță câteva caracteristici ale serviciilor sau diferitele genuri de acțiuni de natura serviciilor.

Majoritatea definițiilor accentuează în special că serviciile sunt activități al căror rezultat este imaterial și deci nu se concretizează într-un produs existent de sine stătător.

Experienţa acumulată de România în anii de tranziţie furnizează suficiente argumente cu

privire la rolul serviciilor în dezvoltarea economică a ţării noastre, şi anume: expansiunea

activităţilor de servicii poate contribui la redresarea dezechilibrelor economice fundamentale şi,

respectiv, la reducerea fluctuaţiilor economice severe care afectează economia pe parcursul

procesului de ajustare.

Reconsiderarea serviciilor în strategia dezvoltării viitoare a României – şi, implicit,

amplificarea poziţiei şi rolului serviciilor în cadrul economiei naţionale - presupune două direcţii

de acţiune, şi anume:

1. adâncirea relaţiilor de interconexiune şi integrare dintre sectorul serviciilor şi restul economiei

în general, şi dintre servicii şi industrie în special, printr-o politică activă de dezvoltare a

capacităţilor naţionale generatoare de servicii (fundamentată în principal pe dezvoltarea serviciilor de producţie, a celor din domeniul IT s.a.); totodata, printr-o integrare mai ampla a funcţiilor de servicii în sectoarele producţiei materiale (agricultură, industrie, construcţii), aceste sectoare vor reuşi să aducă un plus de valoare produselor lor, devenind mai competitive şi cu o capacitate mai mare de satisfacere a exigenţelor consumatorilor;

2. extinderea sferei tranzacţiilor internaţionale cu servicii, prin sporirea competitivităţii serviciilor româneşti pe pieţele internaţionale, pentru a putea beneficia în mod real de integrarea sa în reteaua globală de servicii; printr-o amplificare a participării României la tranzacţiile internationale cu servicii şi, în particular, printr-o sporire adecvată a încasarilor din turismul international deficitul balanţei de plăţi externe ar putea fi redus şi, de asemenea ar putea fi atrase resursele financiare necesare dezvoltării infrastructurii, modernizării tehnologiilor, precum şi ameliorării nivelului de trai al populaţiei.

La nivel global în ultimii 50 ani s-a observat un ritm mai mare de dezvoltare a Serviciilor faţă de celelalte ramuri economice. Dezvoltarea Serviciilor se poate realiza cu investiţii mai mici decât în domeniul industrial. În perioade de recesiune, serviciile sunt o oportunitate de absorţie a personalului disponibilizat din alte sectoare economice. Serviciile au mare capacitate de absorţie a fortei de muncă.

În ţările dezvoltate ca S.U.A., Germania, Marea Britanie, Franţa, Belgia Danemarca, Elveţia, Austria , Olanda, Suedia, peste 70% din populaţia activă lucrează în domeniul Serviciilor.

În ţări cu dezvoltare medie şi sub medie, ca Spania, Portugalia, Grecia, Croaţia, Ungaria, Slovenia, Polonia procentul este de peste 60% din populaţia activă.

Există particularităţi de la ţară la ţară. De exemplu, în unele ţări este mai dezvoltat turismul (Spania, Portugalia, Grecia, Croaţia, Slovenia), în altele, transporturile( Turcia, Polonia, Slovacia, Ungaria).

Capitolul I Dezvoltarea si specializarea serviciilor in Romania

In prezent ,cand pentru economia Romaniei se provizioneaza cresteri cresteri semnificative si durabile,sectorul de servicii aduce o contributie din ce in ce mai mare la atingerea unui nivel de dezvoltare superior celui prezent.In sens general,ramura de transporturi,telecomunicatii de depozitare este un sistem dinamic ce permite o buna functionare a intregului sector de servicii.Avand un rol vital in mentinerea echilibrului economic,fiecare dintre cele trei componente ale ramurii au atat o importanta comuna,cat si una individuala ,care evidentiaza complexitatea serviciului.Aceasta influenta se reflecta in estimarea ponderiiserviciului de transport ,telecomunicatii si depoztare in PIB,care pentru anul 2009 a atins pragul de 9,42%.Astfel, de-a lungul timpului,transportul a cunoscut o permanenta dezvoltare cantitativa,dar si calitativa ,fapt ce a dus la o perfectionare a deplasarii in timp si spatiu a marfurilor si oamenilor.Tot odata a permis dezvoltarea comertului atat pe plan intern cat si international,siafavorizatnumeroaseaspecteprecum:sanatatea,invatamantul,turismul,politica,cultura. In ceea ce priveste telecomunicatiile,acestea se diferentiaza prin transmiterea utila si in timp real a fluxurilor informationale.Cresterea nivelului microeconimic si macroeconomic datorat exclusif telecomunicatiilor este una semnificativa si in continua ascensiune.Implementarea din ce in ce mai rapida a unei tehnologii ce pune in functiune tehnologii moderne eficiente in orice domeniu ,a dus la formarea unei societati transparente,si implicit la cresterea volumului si importantei informatiilor transmise.

Depozitarea faciliteaza transportul de marfuri si organizeaza eficienta de marfuri atat la nivel national cat si la nivel international.Acest fapt afecteaza pozitiv ,dar intr-o masura mai mica decat celelalte doua latura economica si comerciala.Modul in care sistemul de depozitare evalueaza treptat,faciliteaza de noi venituri ,dar si de o crestere a eficientei activitatilor comerciale.