Dianthus

Introducere

Definiție. Denumirea științifică a garoafei dată de botanistul grec Theophratus este Dianthus, denumire ce vine de la cuvintele grecești „Dios” și „anthos”, ceea ce înseamnă „floarea zeilor” sau „floarea divină”. Tocmai de aceea, în unele culturi garoafa era considerată sacră și era folosită în ghirlandele de flori la ceremoniile sacre.

Face parte din familia Caryophyllaceae, este un gen cu cca 300 de specii de plante, cele mai multe sun originare din Europa și Asia, foarte puține din Africa de Nord și doar o singură specie din America de Nord arctică (Dianthus repens).

Garoafa este o plantă erbacee aparținând familiei Caryophyllaceae.

Curiozității. În epoca victoriană, când garoafele erau un adevărat mesager, garoafele erau florile sentimentelor puternice, ale afecțiunii și dragostei. În funcție de culoare, garoafele aveau semnificații diferite. Garoafele roșii erau asociate cu dragostea maritală, cele roz cu dragostea maternă, garoafele albe cu spiritualitatea, iar cele galbene cu respingerea. De asemenea, garoafa era considerată floarea sănătății.

În lume există diferite interpretări ale acestei flori. Chinezii o asociază cu căsătoria, iar coreenii cu ziua părinților și a profesorilor. În SUA și Canada se oferă buchete din garoafe mamelor de Ziua internațională a mamei, în timp ce în Irlanda, se oferă garoafe de ziua națională.

Așadar semnificația garoafei nu este una negativă, cum se crede de către unii oameni. Este și floarea aducerii aminte a celor dragi, dar nu este o floare mortuară. După cum se vede, multe popoare o folosesc în momentele cele mai fericite ale vieții, fiind o floare încărcată de simboluri.

O surpriză este faptul că petalele de garoafe pot fi folosite chiar și în bucătărie. În funcție de soiul acestora, gustul petalelor poate fi dulce sau ușor picant. Garoafele se pot folosi atât în decorarea dulciurilor, dar și în combinație cu brânzeturi fine, salate sau paste. Înghețata, siropurile, gemurile sau lichiorul pot fi aromatizate cu petale de garoafe.

Origine. Garoafa este o plantă originară din Europa, Asia și unele specii din Africa de Sud (https://www.magnolia.ro/blog/istoria-si-semnificatiile-garoafei/).

Particularități biologice

Garoafa cultivată în seră este o plantă cu vegetație și înflorire continuă care formează lăstari noi în urma lucrărilor de ciupire sau recoltare a florilor. Ramificarea plantei este mai bogată la bază și mai slabă spre vârf, motiv pentru care ciupirea butașilor înrădăcinați după plantare nu se va face mai sus de 6 noduri (Conf. Univ. Dr. Florin Toma, Floricultură-ID).

Fiind o plantă foarte sensibilă la boli cultura nu se menține mai mult de 1- 2 ani, întrucât producția scade iar calitatea florilor devine tot mai slabă (unii autori susțin însă că în condiții de protecție sanitară foarte bună cultura se poate menține chiar și 3 ani).

Florile apar pe lăstari în momentul când acestea au 6 perechi de frunze, creșterea în continuare a lăstarilor (tulpinilor florale) realizându-se prin alungirea internodurilor.

Soiurile întâlnite azi în cultură aparțin următoarelor 4 varietăți (tipuri) de garoafă cultivată în seră:

1. Garoafele de Nisa (garoafele de Riviera sau franceze) planta este mai mult sau mai puțin ramificată, cu înălțimea variind între 30 și 90 de cm și frunzele mari, late, răsucite spre exterior. Florile sunt mari, solitare sau în număr mic în vârful tulpinii florale iar caliciul este foarte sensibil la făinare. Se conduc cu o singură floare în vârful tulpinii florale (tipul comercial de floare unifloră sau standard fig.1.)

Fig.1. Garoafă de Nisa

2. Garoafele americane (garoafa Sim) au rezultat din mutante succesive ale soiului ’William Sim’ și reunesc cele mai multe soiuri întâlnite azi în cultură. Plantele se caracterizează prin vigoare deosebită și grad mare de ramificare, având înălțimea de 80- 100 cm; frunzele sunt mai înguste decât la varietatea precedentă, lungi de 8- 10 cm, colorate, la fel ca și lăstarii, în verde- albăstrui. Florile sunt mari, dispuse solitar sau în număr mic în vârful lăstarilor, foarte variat colorate, cu caliciul alungit și mai puțin sensibil la crăpare. Se conduc cu o singură floare în vârful tulpinii florale (tipul comercial de floare standard sau unifloră fig.2. )

Fig.2. Garoafele americane