Cuprins
- Piese scrise
- INTRODUCERE 4
- CAP.I Situaţia teritorial administrativă
- 1.1Localizarea unităţii amenajate în spaţiul geografic şi administrativ 6
- 1.2Vecinătăţi, limite, hotare 8
- 1.3Păduri aflate în raza ocolului şi neincluse în prezentul amenajament 8
- 1.3.1. Păduri din fondul forestier 8
- 1.3.2. Terenuri cu vegetaţie forestieră în afara fondului forestier 9
- 1.4. Specificul regiunii sub raportul factorilor ce interesează economia forestieră 9
- CAP.II Proiectarea şi determinarea reţelei de îndesire
- 2.1. Consideraţii generale 12
- 2.2. Reţeaua geodezică existentă. 12
- 2.3. Întocmirea anteproiectului 13
- 2.4. Lucrări de teren 14
- 2.4.1. Recunoaşterea terenului şi definitivarea proiectului 14
- 2.4.2. Marcarea şi semnalizarea punctelor 15
- 2.4.3. Măsurarea unghiurilor reţelei de sprijin 20
- 2.4.3.1. Întocmirea planului de observaţii 20
- 2.4.3.2. Succesiunea de determinare 21
- 2.4.3.3. Măsurători efective pe teren 21
- 2.4.3.4. Observaţii în reţeaua de sprijin 23
- 2.5. Lucrări de birou 26
- 2.5.1. Calcule preliminarii 26
- 2.5.2. Calculul coordonatelor de lucru ale punctelor vechi 26
- 2.5.3. Calculul orientărilor din coordonate 27
- 2.5.4. Calculul coordonatelor punctelor noi prin intersecţii 29
- 2.5.4.1. Orientarea vizelor 29
- 2.5.4.1.1. Orientarea vizelor în punctele vechi 29
- 2.5.4.1.2. Orientarea vizelor în punctele noi 32
- 2.5.5. Calculul coordonatelor punctelor noi prin intersecţie
- combinată 35
- 2.5.6. Calculul coordonatelor punctelor noi prin intersecţie înainte 37
- 2.5.7. Calculul coordonatelor punctelor noi prin intersecţie înapoi 37
- 2.5.8. Calculul cotelor punctelor de intersecţie 39
- 2.5.8.1. Generalităţi 39
- 2.5.8.2. Calculul cotelor prin drumuiri de nivelment trigonometric la distanţe mari 40
- 2.5.9. Inventarul coordonatelor punctelor noi 44
- 2.5.10. Aprecieri privind îndesirea reţelei de sprijin 44
- CAP.III Parcelări
- 3.1. Generalităţi 47
- 3.2. Parcelarea paralelă 53
- 3.2.1. Date generale 53
- 3.2.2. Calculul suprafeţei 54
- 3.2.3. Calculul punctelor noi prin intersecţie înainte 55
- 3.2.4. Calculul suprafeţelor 56
- CAP.IV Calculul reperilor fotogrametrici
- 4.1. Consideraţii generale 61
- CAP.V Evaluarea lucrărilor
- 5.1. Antemăsurătoarea lucrărilor 67
- 5.2. Devizul lucrărilor 70
- 5.3. Norme de tehnica securităţii muncii 71
- 5.4. Memoriu justificativ 72
- BIBLIOGRAFIE 73
- B.Piese desenate
Extras din proiect
A. Piese scrise
INTRODUCERE
Pentru gospodărirea adecvata a fondului funciar si inclusiv a fondului forestier, este necesară cunoaşterea deplină si corectă a acestuia din punct de vedere geografic
De aici rezultă necesitatea întocmirii de planuri si hărţi ce servesc atât la evidenţa lucrărilor de executat pe teritoriul respectiv, cât mai ales, la studiul, proiectarea şi aplicarea acestora
Planurile şi hărţile amintite anterior sunt reprezentări grafice convenţionale pe suprafeţe plane, cu reducerea distanţelor în aceeaşi proporţie, reprezentări care oferă o imagine de ansamblu a teritoriilor şi elementele lor caracteristice de conţinut
Întocmirea de planuri sau hărţi presupune un ansamblu de lucrări denumite, în general, ridicări topografice sau ridicări în plan, lucrări care implica atât măsurători specifice de teren, cât şi lucrări de birou (calcule şi raportări ). Odată realizate, aceste planuri şi hărţi sunt folosite pentru întocmirea proiectelor de organizare a teritoriilor, a sistematizărilor localităţilor şi proiectarea construcţiilor iar pentru sectorul forestier ele stau la baza procesului de gospodărire.
Rezultă de aici că obiectul topografiei îl constituie ridicările atât în plan (ca operaţii topografice directe ) cât şi trasările ( ca operaţii topografice inverse ). Dar aplicabilitatea disciplinei este atât de diversa în raport cu domeniile vieţii social-economice, încât s-au diferenţiat numeroase ramuri ale topografiei, denumite topografii inginereşti ( aplicate ).
Aşa se explică, de altfel şi individualizarea topografiei forestiere ca ramură de sine stătătoare, fără de care activitatea în domeniul forestier n-ar fi posibilă.
În economia forestieră ridicările în plan şi trasările sunt implicate direct în activităţile economice administrative şi juridice, asigurând evidenţa fondului forestier în spaţiul geografic şi totodată asigură baza cartografică necesară întocmirii proiectelor de amenajare, a lucrărilor de amelioraţii şi a proiectării, trasării şi urmăririi comportamentului lucrărilor de corectare a torenţilor, a instalaţiilor de transport precum şi organizarea întregului proces de producţie din sector.
Unor astfel de considerente de ordin tehnic din domeniul forestier încearcă să răspundă şi proiectul de faţă
CAP I. Situaţia teritorial administrativă
1.1. Localizarea unităţii amenajate in spaţiul geografic şi administrativ
Pădurile Ocolului Silvic Dărmăneşti, sunt amplasate în bazinul Uzului, afluent al Trotuşului, pe versantul vestic al Munţilor Berzunţiului şi microdepresiunea Dărmăneştilor.
Din punct de vedere al administraţiei silvice aparţine de DIRECŢIA SILVICĂ BACĂU din cadrul RNP
Sediul ocolului se află în oraşul Dărmaneşti.
Teritorial, pădurile aflate în administraţia acestui ocol se întind pe raza judeţelor Bacău si Harghita, după cum reiese si din tabelul de mai jos.
Ocolul a fost structurat in opt unităţi de producţie si protecţie a căror situaţie administrativă este redată astfel :
Tab.1.1.
Unitate de producţie Situaţia administrativă Distanţa medie în km
până la
Nou Vechi Judeţ Comună
Nr. Denumire Nr. Denumire Ocol Gară
I Izvorul Negru I Izvorul Negru Bacău Dărmăneşti 3 13
II Izvorul Alb II Izvorul Alb Bacău Dărmăneşti 12 13
III Bărzăuţa III Bărzăuţa Bacău
Covasna
Harghita Dărmăneşti
Sânzieni
Plăieşii de jos 18 29
VI Valea Uzului VI Valea Uzului Bacău
Harghita Dărmăneşti
Plăieşii de jos 15 26
VII Lapoş Sud VII Lapoş Sud Bacău
Dărmăneşti
3 14
VIII Plopu VIII Plopu Bacău Dărmăneşti
Moineşti
Comăneşti 14
3
IX Başca IX Başca Harghita Plăieşii de jos 23 34
X Obârşia Uzului X Obârşia Uzului Harghita Bacău Dărmăneşti
Plăieşii de jos 21 32
Cea mai apropiată gară de transport este gara Dărmăneşti pentru câteva zone din UP VIII Plopu, putându-se utiliza gările Moineşti sau Comăneşti
Repartiţia suprafeţelor de comune şi oraşe este prezentată în tabelul următor :
Tab.1.2.
Comuna (oraşul) Repartiţia suprafeţelor pe unităţi de producţie şi comune
I II III VI VII VIII IX X TOTAL
Dărmăneşti 2747,6 3891,5 1927,5 2139,0 4079,5 1483,6 890,9 991,8 18151,4
Comăneşti
680,4 680,4
Moineşti 109,2 109,2
JUD. BACAU
2747,6 3891,5 1927,5 2139,0 4079,5 2273,2 890,9 991,8 18941,0
Plăieşii
de jos
2146,3 896,8 1855,6 816,5 5715,2
JUD. HARGHITA
2146,3 896,8 1855,6 816,5 5715,2
Sânzieni 259,9 259,9
JUD. COVASNA 259,9 259,9
TOTAL 2747,6 3891,5 4333,7 3035,8 4079,5 2273,2 2746,5 1808,3 24916,1.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Diploma Topografie
- Diploma Topografie.doc
- pag25.doc
- pag48.doc
- pag52.doc
- pag55.doc